Sărbătoare 1 iulie - Calendar ortodox - Ce sfinți importanți sunt pomeniți

Ortodoxe
Sf. Ier. Leontie de la Rădăuți; Sf. Mc. doctori fără de arginți și făcători de minuni Cosma și Damian, cei din Roma

Greco-catolice
Sf. m. Cosma și Damian, doctori fără plată

Romano-catolice
Sf. Aron, fratele lui Moise

Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți este pomenit în calendarul creștin ortodox la 1 iulie.

S-a născut într-o familie de creștini, în orașul Rădăuți, la începutul secolului al XIV-lea.

A fost primit în obștea monahală care slujea la Catedrala voievodală din Rădăuți, pentru că s-a dovedit de mic legat de biserică, având multă dragoste pentru casa lui Dumnezeu și pentru sfintele slujbe. Pentru viața lui duhovnicească a fost călugărit, primind numele de Lavrentie.

Dorind însă să dobândească o mai înaltă trăire duhovnicească, s-a retras la sihaștrii din codrii Rădăuților, pe Valea Putnei. Datorită posturilor, rugăciunii și vieții curate la care ajunsese, a fost numit egumen și părinte duhovnicesc al sihăstriei, de către Iosif Mușat, primul mitropolit cunoscut al Moldovei, care a sfințit și biserica de lemn a schitului, ridicată de monahul Lavrentie.

După întemeierea episcopiei Rădăuților de către Alexandru cel Bun (1400-1432), domnitorul l-a ales ca episcop al Rădăuților. A păstorit câțiva ani, fiind un ierarh al dragostei, al rugăciunii și al faptelor bune.

Ajuns însă la bătrânețe și dorindu-și liniștea pe care o avea la schit, s-a retras la sihăstria sa de pe Valea Putnei. Acolo a luat schima cea mare, primind numele de Leontie, nevoindu-se zi de zi și ducând cu adevărat viață de înger în trup.

După câțiva ani, a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat de ucenicii săi în biserica de lemn a Schitului Laura, întemeiat de el.

Pentru viața sa curată și faptele sale, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe Sfântul Ierarh Leontie în rândul sfinților, fiind prăznuit în fiecare an la 1 iulie.

* Sfinții Mucenici Cosma și Damian au fost frați, fiind născuți la Roma, într-o familie care stăpânea mari averi, adunate de-a lungul multor generații.

Au primit o bună educație și au devenit amândoi medici. Erau bine cunoscuți pentru darul lor de a vindeca atât oameni cât și animale.

"Ei, bunii tămăduitori, de la nimeni nu luau plată pentru tămăduiri; pentru care s-au și numit doctori fără de arginți. Numai de o plată ca aceasta prea scumpă aveau ei trebuință: cei ce se tămăduiau să creadă în Hristos. Ei, nu numai în Roma, ci și prin toate cetățile dimprejur și prin sate trecând și tămăduind pe cei bolnavi, pe mulți îi întorceau la Hristos" (''Viețile Sfinților'').

Averile pe care le stăpâneau le-au vândut și, astfel, hrăneau pe cei flămânzi, îmbrăcau pe cei goi și arătau spre cei săraci și lipsiți de tot felul milă și îndurare. Au fost uciși de către un doctor, cunoscut și apreciat, profesor al Sfinților Mucenici Cosma și Damian, care însă îi ura pentru că erau cunoscuți și iubiți de mulțime de oameni.