Parlamentul European a adoptat o rezoluție de condamnare a acțiunilor provocatoare și a incursiunilor cu drone ale Rusiei în spațiul aerian al României, al statelor baltice și al Finlandei. Documentul, care califică acțiunile Moscovei drept inacceptabile, a fost aprobat cu o majoritate largă, înregistrând 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri.
Ce vizează rezoluția adoptată de Parlamentul European
Noua rezoluție adoptată la Bruxelles pune sub lupă acțiunile provocatoare ale Rusiei și incidentele repetate cu drone care au încălcat spațiul aerian al României, al statelor baltice și al Finlandei. Documentul vine pe fondul tensiunilor severe de securitate de la frontiera estică a Uniunii Europene și condamnă ferm aceste episoade ca fiind tentative deliberate de destabilizare.
Subiectul fierbinte al dronelor căzute în județe precum Galați sau Constanța a generat dezbateri intense la nivel național, europarlamentarii din taberele PSD, USR și AUR având abordări diferite cu privire la riscurile directe la adresa României. Cu toate acestea, la nivelul votului oficial, majoritatea partidelor românești au strâns rândurile.
Cum s-a împărțit delegația României: 17 voturi „pentru” și un singur vot „împotrivă”
În rândul reprezentanților României, 17 europarlamentari au votat în favoarea formei finale a rezoluției. Printre cei care au susținut documentul se numără Adrian-George Axinia, Dan Barna, Daniel Buda, Andi Cristea, Vasile Dîncu, Gheorghe Falcă, Gabriela Firea, Maria Grapini, Gheorghe Piperea, Virgil-Daniel Popescu, Nicolae Ștefănuță, Claudiu-Richard Târziu, Cristian Terheș, Mihai Tudose, Vlad Vasile-Voiculescu, Loránt Vincze și Iuliu Winkler. De asemenea, în dreptul delegației române nu s-a înregistrat nicio abținere.
La polul opus, singurul europarlamentar român care a votat deschis împotriva rezoluției este Diana Iovanovici-Șoșoacă, membră neafiliată.
În același timp, un grup semnificativ de 15 aleși români nu au fost prezenți în sală și nu figurează pe listele votului nominal final. Printre absenți se numără Dragoș Benea, Ioan-Rareș Bogdan, Gheorghe Cârciu, Mircea-Gheorghe Hava, Luis-Vicențiu Lazarus, Claudiu Manda, Dan-Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Ștefan Mușoiu, Victor Negrescu, Dan Nica, Șerban Dimitrie Sturdza, Georgiana Teodorescu, Eugen Tomac și Adina Vălean.
Cine sunt liderii europeni care s-au aliat cu tabăra pro-Rusia
Din perspectiva marilor familii politice pro-europene — PPE, S&D, Renew și Verzii — tabăra a fost aproape unanimă: nu a existat niciun vot împotrivă, ci doar o singură abținere la PPE și două la social-democrați.
În schimb, voturile de respingere a rezoluției au venit concentrat din zona grupurilor suveraniste, eurosceptice, neafiliate și din rândul stângii radicale. Cei care s-au opus condamnării Moscovei fac parte din grupurile ESN (Europa Națiunilor Suverane), Neafiliați, The Left și Patriots for Europe.
Pe lista celor care au votat „împotrivă” apar nume cu greutate politică și deosebit de controversate la nivel european. Printre aceștia se numără Harald Vilimsky, vicepreședinte al grupului Patriots for Europe, spaniola Irene Montero, vicepreședintă a grupului The Left și fost ministru, generalul italian Roberto Vannacci, lider al unei noi mișcări de extremă dreapta, dar și germanul Petr Bystron (AfD), europarlamentar legat în spațiul public de scandalul de propagandă „Voice of Europe”.
