Se discută interzicerea AfD în Germania. Posibilul succesor al lui Merz cere un grup de lucru pentru analizarea variantei

Hendrik Wüst, prim-ministrul landului Renania de Nord-Westfalia, a cerut analizarea opțiunilor juridice și politice privind AfD. În Germania, Wüst este considerat unul dintre cei mai importanți posibili succesori ai lui Merz în cazul în care actualul cancelar ar părăsi scena politică.

Hendrik Wüst deschide o discuție care era tabu în CDU

În afara Germaniei, numele lui Hendrik Wüst nu este încă foarte cunoscut, însă în țară este considerat candidatul cu cele mai mari șanse de a prelua funcția de cancelar dacă Friedrich Merz nu va mai conduce guvernul, notează jurnaliștii de la Corriere.

Wüst conduce cel mai populat land german și are o poziție influentă în CDU, precum și un sprijin important în interiorul partidului.

Politicianul a avertizat însă că o eventuală interzicere a AfD nu trebuie tratată pripit.

„Avertizez împotriva măsurilor pripite privind o interzicere a AfD, întrucât interzicerea unui partid politic poate fi doar ultima soluție dacă dorim să ne protejăm Constituția”, a declarat Hendrik Wüst.

În același timp, el a cerut ca autoritățile federale și cele regionale să analizeze problema într-un cadru oficial.

„Trebuie să existe acum o structură în care aceste chestiuni să fie examinate cu atenție, profesionalism și seriozitate de către guvernele federal și ale landurilor. Întrebarea fundamentală este cum tratează statul în mod constituțional un partid care urmărește obiective anticonstituționale în cel puțin unele landuri individuale”

Wüst a transmis astfel un semnal important în interiorul CDU, afirmând public că susține crearea unui grup de lucru dedicat acestei probleme.

„Astăzi am spus ceva ce, cred, nimeni din CDU nu spusese până acum în public: sunt în favoarea creării acestui grup de lucru”

Poate fi AfD scos în afara legii?

Din punct de vedere politic, rezultatul obținut de AfD în landul estic Saxonia-Anhalt a amplificat presiunea asupra partidelor tradiționale. Formațiunea a obținut 44% din voturi, devenind prea puternică pentru a fi ignorată, dar, în același timp, suficient de puternică încât o eventuală interzicere să reprezinte o problemă politică majoră, potrivit publicației italiene.

AfD este clasificat drept „în mod cert de extremă dreaptă” de către Verfassungsschutz, serviciul german de informații interne considerat instituția responsabilă cu protejarea ordinii constituționale.

În aceste condiții, Curtea Constituțională germană ar putea fi sesizată pentru a stabili dacă partidul îndeplinește condițiile necesare pentru a fi scos în afara legii.

Ce prevede Constituția Germaniei

După înfrângerea regimului nazist în 1945, Constituția Germaniei a fost concepută, inclusiv sub presiunea Aliaților, astfel încât democrația să aibă mecanisme prin care să se poată apăra și să împiedice răsturnarea propriilor principii.

Articolul 21 stabilește că o formațiune politică este neconstituțională atunci când, prin „obiectivele sale sau comportamentul adepților săi”, urmărește să răstoarne ordinea liberal-democratică.

Totuși, jurisprudența Curții Constituționale germane arată că simpla existență a unor idei radicale sau antidemocratice nu este suficientă pentru interzicerea unui partid. Formațiunea trebuie să acționeze „combativ, agresiv” și să aibă „potențialul” de a răsturna ordinea democratică.

Acest criteriu a fost important în 2017, când Curtea Constituțională a respins cererea de interzicere a Partidului Național-Democrat (NPD), o formațiune neonazistă. Judecătorii au stabilit atunci că partidul nu dispunea de mijloacele necesare pentru a răsturna ordinea democratică.

În ce condiții ar putea fi interzis AfD

AfD este clasificat de Verfassungsschutz drept partid „de extremă dreaptă” în cinci dintre cele 16 landuri germane. Această situație poate deschide calea către o eventuală procedură de interzicere, însă o asemenea inițiativă nu poate fi declanșată de orice autoritate.

Cererea poate fi formulată de guvernul federal, de Parlament sau de Bundesrat, camera federală care reprezintă landurile.

Există și precedente istorice pentru astfel de proceduri. În anii ’50, guvernul condus de cancelarul Konrad Adenauer a cerut interzicerea a două formațiuni considerate periculoase pentru democrație, Partidul Comunist din Germania (KPD) și SRP, un partid postnazist. Curtea Constituțională a admis solicitările, iar cele două formațiuni au fost scoase în afara legii.

Cele cinci landuri în care AfD este considerat de autorități un partid extremist se află aproape toate în estul Germaniei.

Turingia a fost prima, la 15 martie 2021. A urmat Saxonia-Anhalt, la 7 noiembrie 2023, apoi Saxonia, la 8 decembrie 2023. În Brandenburg, clasificarea a venit la 14 aprilie 2025, iar în Saxonia Inferioară, singurul land din vestul Germaniei aflat pe această listă, la 17 februarie 2026.

La 2 mai 2025, întregul partid condus de Alice Weidel a fost clasificat la nivel național drept „în mod cert extremist”.

AfD a contestat imediat această decizie, iar Tribunalul administrativ din Köln i-a admis contestația. Ca urmare, autoritățile nu mai pot utiliza oficial această clasificare pentru AfD până la reexaminarea cazului și pronunțarea unei decizii finale.

Cine cere analizarea interzicerii AfD

Discuția privind o eventuală interzicere a AfD a rămas mult timp fără o inițiativă politică decisivă. Subiectul a fost relansat de Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat, și de Cem Özdemir, reprezentant al Verzilor.

Cei doi susțin ca organizațiile regionale ale AfD să fie trimise în fața Curții Constituționale, urmând ca judecătorii să stabilească dacă acestea îndeplinesc condițiile pentru a fi interzise.

În principiu, Die Linke, Verzii și o mare parte din SPD susțin ideea interzicerii AfD, în timp ce CDU și CSU se opun. Declarațiile lui Hendrik Wüst schimbă însă perspectiva asupra poziției CDU, subliniază Corriere.

Dezbaterea despre democrația care trebuie să se apere

Discuția depășește deja planul strict juridic și a căpătat o dimensiune intelectuală și istorică. Dezbaterea amintește de Historikerstreit, disputa dintre istorici și intelectuali germani din anii ’80 privind interpretarea perioadei naziste.

Istoricul Norbert Frei a contribuit la schimbarea perspectivei asupra modului în care Germania trebuie să își protejeze sistemul democratic. El a susținut conceptul de „wehrhafte Demokratie”, adică ideea unei democrații capabile să se apere.

Frei consideră că Republica Federală Germania a fost construită pornind de la lecția Republicii de la Weimar. Experiența acelei perioade a demonstrat, în această viziune, că o democrație nu se poate limita la a privi pasiv cum forțele antidemocratice folosesc instrumentele democratice pentru a încerca să o distrugă.

Din această perspectivă, interzicerea unui partid nu ar reprezenta automat o măsură antidemocratică. Norbert Frei este un susținător evident al ideii că democrația trebuie apărată inclusiv prin utilizarea forței instituțiilor statului, notează Corriere.

O poziție opusă are istoricul german Martin Sabrow. El susține că nu se poate acționa împotriva unui partid care beneficiază de cel mai mare sprijin popular, deoarece o astfel de măsură ar putea transforma formațiunea într-un „colectiv de victime”.

La rândul său, istoricul René Schlott consideră că, dacă o democrație nu se consideră capabilă să-i învingă pe cei care o contestă chiar pe terenul democratic, atunci devine o democrație „fără curaj”.

Cu două zile înainte, cancelarul Friedrich Merz a făcut și el referire la posibilitatea ca instituțiile statului să folosească instrumentele constituționale disponibile, declarând că „Constituția are multe instrumente pentru a se apăra”.