Comisia Europeană a decis să dea în judecată România la Curtea de Justiție a UE, acuzând întârzieri „sistemice și persistente” ale CNAS în decontarea medicamentelor compensate. În replică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate respinge acuzațiile și transmite că termenele legale sunt respectate în prezent, iar procedura de infringement vizează restanțe din trecut, reclamate de farmacii încă din anul 2024.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a emis o poziție oficială în urma anunțului Comisiei Europene privind trimiterea României în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru întârzierea plăților către farmacii. Instituția precizează că decontările curente sunt la zi și că acțiunea de la Bruxelles are la bază o plângere istorică înaintată în urmă cu doi ani.
CNAS dă asigurări că termenele legale sunt respectate în prezent, însă avertizează că ritmul alert de creștere a consumului de medicamente inovatoare necesită o reformă legislativă urgentă pentru a nu bloca sistemul pe termen lung.
Plățile din 2026 sunt în termen, dar depind de Ministerul Finanțelor
Conform datelor oficiale transmise de CNAS, la data de 8 iulie 2026, instituția a achitat integral medicamentele decontate pentru luna martie. Până la sfârșitul lunii iulie urmează să fie achitat consumul aferent lunii aprilie, termenul fiind în grafic.
În acest moment, instituția dispune de fondurile necesare pentru a acoperi 63% din sumele destinate lunii aprilie. Pentru restul de 827 de milioane de lei, CNAS a solicitat sprijinul Ministerului Finanțelor. Blocajul nu este cauzat de lipsa banilor în buget – anul 2026 fiind primul din ultimele două decenii construit pe baze financiare echilibrate – ci de regulile administrative stricte ale Legii bugetului, care limitează plățile lunare la creditele aprobate de Finanțe. Pentru a evita sincopele, CNAS a cerut oficial exceptarea bugetului Sănătății de la acest mecanism rigid de plafoane.
„Procedura declanșată la nivel european își are originea într-o sesizare formulată în luna aprilie 2024 de un grup de farmacii. Aceasta vizează o situație istorică și nu reflectă realitatea actuală. În perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România a eliminat complet întârzierile istorice, reușind chiar în decembrie anul trecut să achite în avans o parte din obligațiile pe ianuarie”, se arată în comunicatul instituției.
Consumul de medicamente a explodat: Creșteri de 5 miliarde de lei anual
Dincolo de litigiul cu instanța europeană, CNAS trage un semnal de alarmă legat de sustenabilitatea pe termen mediu și lung a Fondului de Sănătate (FNUASS). Consumul mediu lunar de medicamente a ajuns în România la imensa sumă de 2,4 miliarde de lei, reprezentând aproape 40% din totalul cheltuielilor lunare ale sistemului de asigurări.
În ultimii trei ani, acest consum a crescut cu o viteză fără precedent – aproximativ 5 miliarde de lei în plus în fiecare an. Principala cauză o reprezintă introducrea pe listă a terapiilor inovatoare, extrem de scumpe, dar care salvează vieți. Problema structurală este că principala sursă de finanțare, contribuția la sănătate (CASS), a rămas blocată la 10%, iar încasările nu mai pot ține pasul cu explozia cheltuielilor.
Pentru a preveni noi crize financiare sau alte procese la nivel european, CNAS solicită o schimbare profundă a legislației privind stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor în România. Se urmărește trecerea la modele europene performante, similare cu cele din Franța sau Germania, bazate pe negocieri flexibile și pe achiziții centralizate pentru volume mari.
În acest sens, CNAS a demarat deja discuții cu producătorii de medicamente și beneficiază în prezent de asistență tehnică din partea experților Băncii Mondiale. Scopul final este crearea unui mecanism modern care să garanteze că pacienții români au acces rapid la tratamente de ultimă generație, oferind în același timp predictibilitate financiară companiilor și farmaciilor din piață.
