Președinta Maia Sandu a avertizat că pătrunderile dronelor rusești nu reprezintă doar o amenințare pentru Chișinău, ci o problemă de securitate care afectează mai multe state europene, inclusiv România.
Republica Moldova a înregistrat 39 de încălcări ale spațiului aerian de la începutul anului 2026, de peste două ori mai multe decât în întreg anul trecut, când au fost raportate 17 cazuri.
Declarațiile au fost făcute luni, într-o conferință de presă în care șefa statului a cerut continuarea investițiilor în apărare și în tehnologiile de supraveghere a spațiului aerian. Maia Sandu a subliniat că evoluția rapidă a dronelor face dificilă detectarea și interceptarea lor chiar și pentru țări care dispun de armate mult mai bine echipate.
Maia Sandu: Dronele rusești ajung și în România, Polonia și țările baltice
Președinta Republicii Moldova a spus că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre originea riscului de securitate. Potrivit acesteia, incidentele cu drone rusești trebuie privite în context regional, având în vedere cazurile raportate în mai multe state aflate în proximitatea războiului din Ucraina.
„Ar fi bine să vorbească și despre cine anume pune în pericol securitatea Republicii Moldova. Problema dronelor rusești este una regională, acestea cad în țările baltice, Polonia, România”, a declarat Maia Sandu.
România s-a confruntat, la rândul său, cu un număr ridicat de incidente în 2026. Ministerul Apărării Naționale anunța în luna august că, de la începutul anului, au fost identificate 25 de pătrunderi neautorizate ale unor drone în spațiul aerian românesc. Trei aparate fuseseră doborâte până la acel moment.
Unele trasee pot indica intimidare, spune președinta Moldovei
Întrebată dacă incidentele din ultimele săptămâni pot fi interpretate drept acțiuni deliberate împotriva Republicii Moldova, Maia Sandu a precizat că autoritățile nu pot determina cu certitudine obiectivul fiecărei drone care intră în spațiul aerian moldovean.
Totuși, șefa statului a admis că anumite traiectorii ridică semne de întrebare și pot sugera mai mult decât o deviere accidentală de la traseu.
„Oricare ar fi motivul, concluzia rămâne aceeași: avem o țară agresor care încalcă spațiul nostru aerian și care pune în pericol viața cetățenilor și infrastructura Republicii Moldova”, a afirmat Maia Sandu.
Președinta Republicii Moldova a avut o poziție similară și la începutul lunii septembrie, când a arătat că dronele ajunse deasupra teritoriului moldovean reprezintă un risc direct pentru populație.
Republica Moldova dezvoltă sisteme de detectare și neutralizare a dronelor
Maia Sandu a explicat că strategia de apărare aeriană a Republicii Moldova se bazează pe două direcții principale: identificarea rapidă a aparatelor care pătrund în spațiul aerian și capacitatea de neutralizare a acestora.
Chișinăul folosește fonduri proprii și urmărește obținerea de finanțări externe nerambursabile pentru modernizarea sistemelor de supraveghere. Deși capacitatea de detectare a fost îmbunătățită, aceasta nu acoperă încă toate nevoile de securitate, a arătat președinta.
Șefa statului a insistat că nu există o soluție tehnică unică împotriva tuturor tipurilor de drone. Aparatele pot zbura la altitudini diferite, pot avea dimensiuni și semnături radar distincte și pot necesita sisteme separate de identificare, bruiaj sau interceptare. Din acest motiv, apărarea trebuie construită pe mai multe niveluri.
În același timp, tehnologia folosită pentru drone avansează rapid, iar noile modele pot fi modificate pentru a evita metodele de apărare dezvoltate anterior.
Chișinăul vrea cooperare regională pentru protejarea spațiului aerian
Republica Moldova va continua colaborarea cu statele vecine pentru accelerarea dezvoltării unor mecanisme eficiente de apărare aeriană, a mai anunțat Maia Sandu. Obiectivul este creșterea capacității de reacție în fața incursiunilor cu drone și reducerea riscurilor pentru populație și infrastructura critică.
„Astăzi riscurile sunt reale”, a avertizat președinta, care a cerut ca modernizarea armatei și măsurile de protejare a cetățenilor să nu fie transformate într-un subiect de confruntare politică.
