Franța introduce, în premieră, conceptul de „hărțuire sexuală ambientală”, după o hotărâre pronunțată de Camera Socială a Curții de Casație. Decizia schimbă modul în care este interpretată hărțuirea la locul de muncă și stabilește că o persoană poate fi recunoscută drept victimă chiar dacă nu a fost ținta directă a comentariilor sau comportamentului cu tentă sexuală.
Hotărârea, pronunțată la 28 mai 2026, reprezintă prima recunoaștere oficială a acestui concept în dreptul francez și vine după ce Camera Penală făcuse referire la aceeași noțiune într-un caz analizat în 2025, în care un lector a fost acuzat că făcea remarci vulgare și umilitoare în fața studenților săi.
Ce înseamnă „hărțuirea sexuală ambientală”
Potrivit deciziei Curții de Casație, „hărțuirea sexuală ambientală” se referă la remarci sau comportamente repetate cu caracter sexual ori sexist care aduc atingere demnității unei persoane prin caracterul lor degradant sau umilitor sau care creează un mediu intimidant, ostil ori ofensator, scrie Le Figaro.
Avocatul Justine Godet a explicat că interpretarea instanței aduce o schimbare importantă.
„Curtea consideră că acest articol nu impune ca actele reclamate să fie îndreptate personal împotriva persoanei care se plânge de hărțuire. Ea consideră doar ca acestea să îi aducă atingere demnității sau să creeze un mediu intimidant, ostil sau ofensator”, potrivit avocatului Justine Godet.
În aceste condiții, un angajat poate fi recunoscut drept victimă a hărțuirii sexuale dacă este expus în mod repetat unor astfel de remarci în mediul de lucru, chiar dacă ele sunt adresate altor colegi.
O schimbare care poate modifica regulile din multe locuri de muncă
Noua interpretare este în linie cu poziția exprimată anterior de Camera Penală și de mai multe Curți de Apel din Franța, însă reprezintă un pas important în practica judiciară.
Decizia este considerată una cu impact major asupra relațiilor de muncă și ar putea determina angajații să își schimbe comportamentul, în special în domeniile în care predomină colectivele masculine.
Totodată, angajatorii sunt puși în fața unor obligații suplimentare privind prevenirea unor astfel de situații. Potrivit sursei, glumele și comentariile cu tentă sexuală sau sexistă trebuie eliminate din relațiile profesionale, întrucât pot crea riscuri juridice pentru companii, care au obligația de a-și proteja salariații împotriva oricărei forme de hărțuire sexuală.
Cazul care a dus la această hotărâre
Decizia Curții de Casație a fost pronunțată într-un dosar care îl viza pe managerul unui restaurant fast-food, acuzat că făcea în mod repetat remarci deosebit de vulgare și inacceptabile.
Procesul a pornit după concedierea unei angajate pentru abatere gravă. Aceasta fusese sancționată după ce a făcut comentarii considerate nepotrivite într-un grup de chat pe care îl înființase pentru a denunța comportamentul managerului.
Ulterior, femeia a contestat concedierea și a susținut că a fost victima hărțuirii sexuale. Curtea de Apel i-a respins însă cererea, apreciind că nu a demonstrat că remarcile îi erau adresate direct, ci doar că fusese martoră la comentariile făcute către colegii săi. Noua interpretare adoptată de Curtea de Casație schimbă însă modul în care astfel de situații pot fi analizate în viitor.
