Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a declarat joi seară, în exclusivitate la Realitatea Plus, după incidentul cu drona marină din apropierea platformei de producție din perimetrul Neptun Deep, că soluția pentru protejarea infrastructurii strategice din Marea Neagră în fața amenințărilor hibride este reprezentată de „tehnologie plus un steag puternic”. Fostul ministru a avertizat că astfel de incidente se pot repeta și a subliniat necesitatea unei prezențe aliate mai puternice în regiune.
”NATO este informat în timp real, din prima secundă când este lansată o dronă, așa că orice fel de discuții în legătură cu proveniența este neavenită. Deci, nu se pune problema că informăm noi NATO și NATO este luat prin surprindere și constată cu foarte mare satisfacție această informație. Noi suntem informați de sistemele Alianței Nord-Atlantice, dar sigur luăm deciziile naționale în ceea ce privește doborârea. În al doilea rând, ce discutăm aici? Practic este pătrunderea în spațiul aerian al României, zona economică exclusivă la 200 de mile depărtare de țărm reprezintă o zonă reglementată din punct de vedere al suveranității, conform Convenției ONU privind Dreptul Mării. Ce ai voie să faci în zona economică? Să dezvolți obiective economice, se întâmplă, și să asiguri, evident, paza, controlul în condițiile unor intervenții neautorizate. Dacă aceste intervenții se întâmplă, cu muniție, fără muniție, nici nu mai contează, dărâmarea lor, lovirea acestora din punct de vedere militar, are la bază dreptul internațional. Deci, din această perspectivă lucrurile sunt cât se poate de clare”, a declarat Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de Externe al României a subliniat că ”ceea ce acum este de observat, în primul rând, zona extrem de sensibilă”.
”De la 1 ianuarie 2027 începe exploatarea hidrocarburilor din zonă. Practic, așa cum se vede de la Marea Baltică la Marea Neagră, Federația Rusă are două variante în ceea ce privește testarea acestei zone. Una este strategică, adică practic să trimită o resursă militară care să distrugă platforma. Foarte grav ar însemna un angajament cu alianța nord-atlantică extrem de serios. Și atunci se recurge la varianta tactică. Ce înseamnă această platformă? Înseamnă niște puțuri de foraj, un coridor de transport de vreo 170 de kilometri, o infrastructură la Tuzla și parcursul spre Europa, să vedem cum va hotărî OMV-ul unde, printr-o firmă germană, va exporta gazul din această platformă”, a mai spus acesta.
”Prioritatea privind Neptun Deep va fi una strategică”
De asemenea, fostul șef al cancelariei președintelui României a ținut să precizeze faptul că se așteaptă ca astfel de incidente cu drone să se repete cu o frecvență mult mai serioasă.
”Deci, ceea ce după părerea mea se întâmplă și se va repeta cu o frecvență foarte serioasă, este exact acest tip de testare, cu producerea unor efecte, care, în egală măsură, să presupună și un sprijin european. Sprijin european de la Marea Baltică la Marea Neagră poate fi declarativ, extrem de interesant, numai că banii sunt mulți, costă enorm. Ori evident că pe acest palier orice fel de vulnerabilitate va fi folosită în perioada următoare, pentru că, de la 1 mai 2026 este o obligație juridică a statelor europene să blocheze exporturile de gaz dinspre Federația Rusă”, a transmis acesta.
Potrivit lui, ”prioritatea privind Neptun Deep va fi una strategică. Marea Neagră devine o zonă strategică europeană și nu numai”.
Întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă această dronă nu ar fi fost descoperită, Cristian Diaconescu a răspuns: ”Expeditorul dronei a contabilizat ce s-a întâmplat după și că ar fi putut să nu fie descoperită. Ce s-ar fi întâmplat, nici nu vreau să mă gândesc, din punctul de vedere al dramatismului momentului, dar în orice caz ar fi intrat, nu-i așa, în aceeași logică a negării plauzibile”.
”Soluția acum înseamnă tehnologie plus un steag puternic”
Totodată, fostul ministru a fost întrebat dacă ce se întâmplă acum e o provocare directă sau încă suntem la măsuri hibride rusești.
”Sunt măsuri hibride, sigur că au un coeficient de provocare, în mod evident, dar deocamdată se înscriu în zona hibridă, dar asta nu înseamnă că ar trebui să ne relaxeze. Avem, de exemplu, la Kogălniceanu o bază românească cu prezență foarte serioasă. Mă întreb, de exemplu, de ce nu cerem o bază permanent americană, la fel cum au cerut polonezii și cum s-a întâmplat.(...)Soluția acum înseamnă tehnologie plus un steag puternic”, a conchis Cristian Diaconescu.
