Serviciile din ambulatoriile integrate rămân greu accesibile din cauza timpilor mari de așteptare, iar măsurile implementate în perioada 2022 - 2024 nu au dus la reducerea internărilor, potrivit unui raport al Curții de Conturi.
"Curtea de Conturi a realizat un audit al performanţei cu privire la modul în care sunt organizate şi funcţionează ambulatoriile integrate din unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii (MS), subliniind necesitatea transformării acestui tip de asistenţă medicală dintr-o structură formală într-un instrument real de creştere a accesului pacienţilor la servicii de sănătate, reducere a spitalizărilor evitabile şi utilizare eficientă a resurselor", a transmis, miercuri, instituția într-un comunicat de presă.
Auditul a vizat perioada 2022-2024, iar în cadrul misiunii au fost analizate organizarea şi funcţionarea ambulatoriilor integrate din structura celor 56 de unităţi sanitare subordonate MS, investiţiile realizate, dotările disponibile, resursa de personal (medici specialişti), serviciile medicale oferite în ambulatoriu, accesibilitatea acestora, precum şi posibilele cazuri de spitalizare evitabile.
Funcționare parțială a ambulatoriilor
Din cele 56 de unități sanitare cu paturi, doar 47 au avut ambulatorii integrate funcționale, iar trei au oferit servicii exclusiv pacienților internați. Problemele identificate includ lipsa personalului, spații insuficiente și particularități ale profilului medical.
"În perioada auditată, ambulatoriul integrat nu a fost funcţional în toate unităţile sanitare subordonate MS. Din 56 de unităţi sanitare cu paturi, ambulatoriile integrate au fost funcţionale numai în 47 de spitale, iar trei au asigurat aceste servicii numai pentru pacienţii internaţi. Cauzele pentru care ambulatoriile integrate nu au funcţionat sunt complexe şi interdependente: limitările legate de resursele umane, lipsa spaţiului adecvat şi particularităţile profilului medical al unităţilor", arată sursa citată.
Cât privește accesibilitatea la serviciile medicale oferite în ambulatoriul integrat al unităţilor sanitare din subordinea MS, raportul Curții arată că aceasta a fost limitată de existenţa unor timpi de aşteptare semnificativi pentru anumite specialităţi medicale.
"Astfel, intervalul dintre data programării şi data efectivă a consultaţiei a variat de la câteva zile până la câteva luni, aspect care a afectat asigurarea acordării unor servicii medicale necesare pacienţilor", arată Curtea de Conturi.
Potrivit instituţiei, măsurile luate în perioada auditată pentru dezvoltarea serviciilor medicale oferite în ambulatoriul integrat al unităţilor sanitare din subordinea MS nu au avut efectul aşteptat privind reducerea spitalizărilor.
Creșterea spitalizărilor și a cazurilor evitabile
"Astfel, în anul 2024 faţă de anul 2022, în unităţile sanitare menţionate, spitalizarea de zi a crescut aproximativ cu 22%, iar spitalizarea continuă cu 21%. De asemenea, numărul de cazuri de spitalizări evitabile a crescut cu aproximativ 34% în anul 2024 faţă de anul 2022, raportat la cele cinci patologii cuprinse în lista restrânsă de coduri ICD10-AM(OECD) - astm, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), diabet, insuficienţă cardiacă congestivă şi hipertensiune arterială", se mai arată în comunicat.
Ambulatoriul - filtru ineficient al internărilor
Potrivit Curţii de Conturi, în condiţiile unei finanţări insuficiente, ale deficitului de spaţii, dotări şi medici care au asigurat servicii în ambulatoriul integrat, acesta nu a funcţionat ca un filtru eficient al spitalizărilor, ceea ce se reflectă în creşterea numărului internărilor şi costurilor aferente.
"Dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii poate avea un impact semnificativ asupra eficienţei şi sustenabilităţii sistemului de sănătate, prin reducerea presiunii asupra spitalizării şi gestionarea eficientă a cazurilor ce pot fi tratate în ambulatoriu. Aceasta contribuie la scurtarea timpilor de aşteptare, facilitează diagnosticarea precoce şi iniţierea tratamentului în stadii incipiente, prevenind astfel apariţia complicaţiilor şi necesitatea terapiilor avansate pentru pacienţi. Totodată, orientarea către îngrijirea ambulatorie favorizează utilizarea mai eficientă a resurselor sistemului de sănătate, prin reducerea costurilor asociate spitalizării continue care ar fi putut fi evitate, contribuind astfel la creşterea gradului de economicitate şi la optimizarea alocării resurselor disponibile", spun reprezentanții Curții de Conturi
Potrivit raportului de audit, pentru extinderea serviciilor medicale oferite în regim ambulatoriu în unităţile sanitare cu paturi este necesară o abordare integrată, care să includă aspecte privind finanţarea, investiţii în infrastructură, digitalizare, resursa umană specializată şi politici eficiente de accesibilitate şi comunicare.
Recomandările adresate Ministerului Sănătății
În cadrul auditului au fost adresate Ministerului Sănătăţii o serie de recomandări în sensul întreprinderii măsurilor necesare pentru:
organizarea şi funcţionarea ambulatoriilor integrate în unităţile subordonate MS, astfel încât să fie asigurat accesul pacienţilor la servicii medicale specializate în regim ambulatoriu integrat;
reducerea timpilor de aşteptare şi creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale din ambulatoriul integrat;
dezvoltarea serviciilor medicale oferite în ambulatoriul integrat şi reducerea numărului de spitalizări, ţinând cont de specificul şi profilul fiecărei unităţi sanitare.
