ZIUA NAŢIONALĂ 3.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informaţii, cu peste 350 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave, şi militari din mai multe ţări aliate sau partenere au participat vineri, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, la Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti.

ZIUA NAŢIONALĂ Cei peste 300 de militarii străini sunt din Bulgaria, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Slovacia, SUA, Turcia și Ucraina.

ZIUA NAŢIONALĂ. Google celebrează astăzi Ziua Naţională a României printr-un doodle special, ce arată un covor ţesut, tradiţional românesc.

ZIUA NAŢIONALĂ. LIVETEXT:

ORA 11.45: MApN își prezintă tehnica militară. Vehicule de luptă de tip HUMVEE și autovehicule blindate TEHEVAC (foto jos)

ORA 11.30: 50 de aparate de luptă survolează deasupra Capitalei!

ORA 11.10: Șeful statului a depus o coroană de flori la Arcul de Triumf

ORA 11.05: Aproximativ 15.000 de români sunt prezenți la paradă!

ORA 11.00: Președintele Iohannis a ajuns la paradă și dă onorul!

ORA 10.50: IMAGINI DE LA PARADĂ! 1 Decembrie în imagini! Cele mai surprinzătoare momente din București și țară

1 Decembrie cu fasole cu ciolan şi cârnaţi: Unde pot mânca românii gratis de Ziua Naţională

ORA 10: Oamenii se îndreaptă spre Arcul de Triumf.

Liderii politici, dezbinați de 1 Decembrie! Tudose lângă Iohannis, Dragnea și Tăriceanu lipsesc

ZIUA NAŢIONALĂ. Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial.

Primul Război Mondial, denumit și Războiul cel Mare, a fost un conflict militar de dimensiuni uriașe, cu însemnătate pentru Europa, în special.

După patru ani de lupte, după folosirea armelor chimice şi apariţia tancurilor şi a avioanelor de luptă, după folosirea masivă a submarinelor, după moartea a milioane de militari şi civili, harta Europei a fost schimbată.

ZIUA NAŢIONALĂ. Trei mari imperii - Austro-Ungar, Ţarist şi Otoman - au dispărut. Au apărut, în schimb, state noi: Cehoslovacia, Iugoslavia, Finlanda, Letonia, Lituania, Estonia, Turcia.

A fost cea mai mare mobilizare de trupe de până atunci: 60 de milioane de oameni au fost chemaţi să lupte în lumea întreagă.

ZIUA NAŢIONALĂ. Ce s-a întâmplat de fapt

În 28 iulie 1914 Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia, iar Rusia, susținând Serbia, decretează mobilizarea generală; în replică, Germania, aliata Austro-Ungariei, declară, la 1 august 1914, război Rusiei și, apoi, o zi mai târziu, la 3 august 1914, Franței. Germania a invadat Belgia, iar Anglia a declarat război Germaniei. Japonia declară război Germaniei, iar prin acest act, conflictul european devine mondial. La 27 august 1916, România a intrat în război alături de Antantă, format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus iar la 6 aprilie 1917 și Statele Unite ale Americii intră în război împotriva Puterilor Centrale. 

ZIUA NAŢIONALĂ. Proteste în toată ţara de Ziua Naţională

Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe câmpurile de luptă ale războiului iar, pe lângă acestea, mai mulți și-au pierdut viața în spatele liniilor frontului, din cauza lipsei resurselor de bază - mâncare, căldură sau combustibil.

Primul Război Mondial s-a dovedit a fi o ruptură decisivă cu vechea ordine mondială, marcând încetarea finală a absolutismului monarhic în Europa. Patru imperii au fost doborâte: German, Austro-Ungar, Otoman și Rus. Cele patru dinastii ale lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman și Romanov, care au avut rădăcini ale puterii încă din timpul cruciadelor, au căzut după război.

ZIUA NAŢIONALĂ. Eșecul de a rezolva crizele postbelice a contribuit la ascendența fascismului în Italia, a nazismului în Germania și la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul a catalizat Revoluția bolșevică, cea care avea să inspire, ulterior, revoluții comuniste în diferite țări, precum China sau Cuba. În Est, căderea Imperiului Otoman a pavat calea spre democrația modernă și laicizarea statului succesor, Turcia. În Europa Centrală au fost înființate state noi, precum Cehoslovacia sau Iugoslavia, iar Polonia a fost redefinită.

ZIUA NAŢIONALĂ. România în timpul Primului Război Mondial (1914-1918)

Poziția țării noastre în perioada 1914-1918 și evenimentele petrecute atunci au condus la Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

ZIUA NAŢIONALĂ. Încă de la începutul războiului, între România și Italia, până la 1914 membre ale grupării Puterilor Centrale, s-a produs o apropiere dorită de oamenii politici din cele două state. "Un acord între Italia și România ni se pare foarte dorit", transmitea baronul Carlo Fasciotii, acreditat la București, la 12 august 1914, șefului Consultei, marchizul Antonio di San Giuliano. I.C. Brătianu dorea ca România, împreună cu Italia, să constituie o alianță capabilă să determine Antanta să accepte și să sprijine realizarea dezideratelor naționale ale celor două țări.

Acordul încheiat, care marca o etapă importantă în relațiile bilaterale, obliga cele două țări să nu iasă din neutralitate fără a se informa în prealabil, să păstreze contacte și să se consulte în probleme de interes reciproc. României urma să i se recunoască drepturile asupra Transilvaniei. 

Ziua Naţională, în presa internaţională. "De ziua lor, românii protestează. Democraţia, în pericol"

România s-a găsit, la finalul războiului, în tabăra statelor învingătoare, însă a fost „nemulțumită" de tratamentul oferit de forumul păcii de la Paris din 1919. La conferința din capitala Franței, România s-a luptat pentru a i se recunoaște statutul de țară aliată. România și Italia doreau ca prevederile tratatelor semnate cu Antanta, în 1915, respectiv 1916, să fie integral îndeplinite. Atitudinea delegației americane, condusă de președintele Woodrow Wilson, de recunoaștere a clauzelor încheiate de România și Italia cu Antanta nu putea constitui decât un prilej de apropiere între cele două țări, care tocmai își desăvârșiseră unitatea lor teritorială.

Dacă în Europa de Vest, lucrurile nu mai evoluau în anul 1917, conflictul era mai dinamic în Est, în Rusia, mai exact.

Revoluția rusă a fost o serie de evenimente care au condus în februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui regim leninist („comunist”).

Sfârșitul războiului a fost consemnat prin semnarea armistițiului de la Compiègne, Franța, în vagonul unui tren.

ZIUA NAŢIONALĂ. Tratatul de la București, cunoscut și ca Pacea de la Buftea-București, a fost un tratat de pace semnat de România la 7 mai 1918, cu Imperiul German și Austro-Ungaria, în decursul Primului Război Mondial. Tratatul preliminar de pace a fost semnat în data de 5/18 martie 1918 la Buftea, de unde numele de Pacea de la Buftea-București.

Simultan, dar în afara tratatului, Puterile Centrale acceptau să nu se opună unirii Basarabiei cu România, astfel că, deși învins, regatul ar fi ieșit, oricum, mărit din război.

Tratatul a fost ratificat de Parlamentul României dar nu a fost niciodată promulgat de Regele României, Ferdinand I. România a fost susținută de armata franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. Aceasta a condus la Marea Unire din decembrie 1918 prin care toate teritoriile cu populație majoritară românească au intrat în componența României.

Românii s-a regăsit în tabăra învingătoare în Primul Război Mondial, dar a plătit cu sacrificarea unui număr imens de victime: peste 1 milion de morți și răniți.

În perioada Marii Uniri, România se învecina cu șase state: Iugoslavia și Ungaria la Vest, Cehoslovacia și Polonia la Nord, Bulgaria la Sud și URSS la Nord-Est.

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului și al idealului național. Organizați în state separate din punct de vedere politic, amenințați mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, românii și-au păstrat conștiința că aparțin totuși aceluiași popor.

ZIUA NAŢIONALĂ. Parada militară din Bucureşti

Potrivit programului, parada militară din Capitală va începe în jurul orei 11 și se va termina la ora 13. Pe pe sub Arcul de Triumf vor defila 3.500 de militari, pompieri și polițiști, specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informaţii.

Vor fi prezente, de asemenea, aproximativ 350 de mijloace tehnice, blindate, mașini de luptă, lansatoare de rachete, elicoptere și avioane. La parada din acest an vor putea fi văzute, pentru prima dată, și celebrele F-18, ale Forţelor Aeriene Canadiene. Peste 300 de militari străini din țări precum Republica Moldova, Turcia, SUA, Marea Britanie, Ucraina, Slovacia, Portugalia, Polonia, Italia, Germania, Grecia, Franța, Canada și Bulgaria vor lua parte la parada de ZIUA NAŢIONALĂ a României.

Evenimentul va fi sărbătorit în toate instituțiile militare din țară, care vor arbora Drapelul Național, în timp ce la bordul navelor maritime și fluviale va fi ridicat Marele Pavoaz. 

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 DECEMBRIE - Alba Iulia sărbătorește altfel

Oraşul Marii Uniri sărbătoreşte... altfel de ZIUA NAŢIONALĂ. Festivităţile fastuoase organizate altă dată la Alba Iulia au rămas doar o amintire. Pentru că în acest an autorităţile au ales organizeze lucrurile diferit, informează Realitatea TV.

Imediat după depunerea de coroane, la ora 11, începe Festivalul Gustului Românesc, cu un bucătar renumit. Apoi fi o slujbă religioasă, urmată de parada militară. Defilarea durează o jumătate de oră, pentru ca programul să continue cu un spectacol educativ pentru copii, intitulat ,,Hai la masă". Festivităţile rămân în sfera culinară, fiindcă la ora 14:30 începe ,,Marea Unire a Bucătarilor". 

În program mai sunt: un concert de muzică populară, unul simfonic și altul rock. Va fi și un spectacol de artificii, denumit ,,Autentic românesc", apoi un show de lasere. Singurul oficial de la Bucureşti care vine în acest an la Alba Iulia este ministrul Educaţiei, Liviu Pop. 

ZIUA NAŢIONALĂ. Preşedintele Iohannis, mesaj  de Ziua Naţională

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de felicitare pentru toţi românii de Ziua lor Naţională.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri dimineaţă, un mesaj de felicitare pentru toţi românii de Ziua lor Naţională.

"Dragi români, astăzi este ziua noastră naţională, zi în care cu toţii, oriunde ne-am afla, ne sărbătorim patria. În 1918, românii au trăit emoţia reîntregirii. De atunci, 1 Decembrie reprezintă idealul nostru ca naţiune de a fi liberi şi uniţi într-o Românie prosperă, condusă de politicieni responsabili şi integri. Acum în prag de Centenar este un bun prilej să reflectăm la cum vrem să arate ţara noastră. Numai împreună, implicaţi şi determinaţi, vom reuşi să construim o Românie puternică şi respectată în Europa şi în lume", a transmis Klaus Iohannis, într-o înregistrare postată pe pagina sa de Facebook.

ZIUA NAŢIONALĂ. S-a dezlegat misterul! Ce face cuplul Dragnea-Tăriceanu de 1 Decembrie

Liderii PSD - ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, s-au arătat la față. Fără să anunțe cei doi au fost prezenți în această dimineață la ceremonia de la mormântul orașului necunoscut din Parcul Carol. 

La plecarea de la Parcul Carol, Liviu Dragnea a declarat presei: "Doresc României să dea Dumnezeu să avem un an de bunăstare şi pace. Îmi doresc din tot sufletul să fie aşa. La multi ani!" a spus şeful PSD.

Şefii Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, se întâlnesc apoi la sediul ALDE aflat chiar la Arcul de Triumf, unde au loc festivitatile de 1 decembrie şi vor vedea parada din mulţime, transmite Realitatea TV.

De ZIUA NAŢIONALĂ, politicienii sunt din nou divizaţi! Şi asta se va vedea inclusiv la paradă. Vom avea pe de o parte tribuna oficială, unde vor fi preşedintele Iohannis şi premierul Tudose, iar, de cealaltă parte, în mulţime, şefii Parlamentului.

Începând cu ora 8.00, în Parcul Carol are loc o ceremonie militară și religioasă de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut.

ZIUA NAŢIONALĂ. Proteste în toată ţara de Ziua Naţională