Virozele digestive: Când sunt recomandate antibioticele?

Virozele digestive: Când sunt recomandate antibioticele?
Virozele digestive sunt provocate fie de rotavirusuri (acestea apar mai ales în perioada rece a anului), fie de enterovirusuri - care „circulă“ mai ales vara. Virozele digestive afectează frecvent copiii, simptomele fiind febra moderată până la 39 de grade, vărsăturile, scaunele diareice.
Copilul nu are poftă de mâncare, este slăbit, moleșit. Deși simptomele pot speria părinții și se pot manifesta pe parcursul a câtorva zile, în nici un caz nu trebuie administrate antibiotice. Se recomandă antitermice pentru combaterea febrei, hidratare și regim alimentar.
Dr. Carmen Manciuc, director medical, Spitalul de Boli Infecțioase Iași:
„Enterocolitele sunt afecțiuni ale tractului digestiv determinate de infecții diverse, cu bacterii, virusuri, ciuperci, paraziți. Manifestările obișnuite sunt emisia de scaune numeroase, moi, însoțite sau nu de greață, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane, alterarea stării generale. Manifestările generale sunt date fie de diseminarea agentului infecțios ori a toxinelor acestuia în tot organismul, fie - cel mai frecvent - de pierderile importante de apă și minerale, consecința diareei și a vărsăturilor.
Pătrunderea în organism a agenților infecțioși se face pe cale orală, prin intermediul apei, alimentelor sau mâinilor murdare, contaminate. Unii vectori (muște, gândaci, rozătoare etc.) pot vehicula și împrăștia microorganismele pe o distanță mare. Prin urmare se pot îmbolnăvi într-un anume moment toți cei care au consumat un anume aliment contaminat sau apă dintr-o sursă contaminată, precum și cei care au venit în contact direct cu aceștia nerespectând regulile de igienă elementare.
Prevenirea bolii este posibilă prin respectarea regulilor de igienă individuală: spălatul mâinilor cu apă și săpun înaintea oricărei mese, spalarea eficienta a alimentelor care se consuma neprelucrate termic, spălarea și dezinfectarea tacîmurilor, veselei, prin utilizarea numai apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar când acest lucru nu este posibil, a apei fierte și racite ori a apei minerale îmbuteliată corespunzător.
Nu întotdeauna tratamentul cauzei, adica eradicarea agentului infecțios cu ajutorul antibioticelor, este indicată. Diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratamentele antibiotice. În plus, utilizarea nerațională a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale nepatogene sau determină selecționarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice, scrie ziaruldeiasi.ro.
Pe prim plan în tratamentul enterocolitelor este corectarea pierderilor de lichide și electroliți. Aceasta se realizează prin consumul de lichide - ceaiuri neîndulcite, apă minerală (plată), zeamă de orez, supă de morcovi. Utilă este adăugarea sărurilor de rehidratare care se găsesc în farmacii, în pliculețe cu dozaj corespunzător. Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utiliza antispastice (numai la recomandarea medicului), aplicații de căldură pe abdomen.
Vărsăturile pot fi combătute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicația medicului și în dozaj corespunzător. De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindecă în câteva zile. Regimul alimentar este bazat pe orez fiert, brânză proaspătă, mere rase, supă de zarzavat strecurată, carne fiartă. Sunt excluse legumele și fructele crude, lactatele și prăjelile. Regimul trebuie menținut 2 - 3 zile după dispariția simptomelor.
Când sunt recomandate antibioticele?
Administrarea de antibiotice se face numai la indicația medicului Antibioticele sunt utilizate în unele cazuri de enterocolite bacteriene: dizenteria bacteriană, gastroenterite cu Salmonella, cu risc de bacteriemie și localizări extraintestinale, forme care nu răspund la dietă și la medicația simptomatică, forme recidivante, enterocolite ale sugarului, cu coproculturi pozitive. Totodată sunt recomandate în enterocolite ale copiilor din colectivități, enterocolite ale personalului din sectoarele cu risc epidemiologic crescut sș enterocolite cu febră persistentă.
Administrarea de antibiotice se face numai la indicația medicului. Antibioticul recomandat, doza zilnică, durata tratamentului, diferă în funcție de etiologia enterocolitei, gravitatea bolii, vârsta. Enterocolitele acute cu modificarea stării generale, cu deshidratare mare trebuie spitalizate în vederea reechilibrării hidroelectrolitice rapide și a prevenirii complicațiilor.
O mare atenție trebuie acordată enterocolitelor sugarilor și copiilor mici, deoarece aceștia se deshidratează mult mai ușor, fiind astfel predispuși formelor severe de boală. Enterocolitele acute sunt boli care pot fi în mare măsură prevenite cu respectarea normelor de igienă corespunzătoare. Ele au în general o evoluție autolimitată în timp, regimul alimentar bogat în lichide și de protectție digestivă, fiind cheia de boltă în remisia formelor necomplicate“.
Agenții etiologici ai enterocolitelor acute
- Bacterii - Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter etc.;
- Virusuri - enterovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk, adenovirusuri;
- Ciuperci - candida, în special la pacienții imunodeprimați sau care au primit anterior tratamente prelungite cu antibiotice;
- Paraziți - Giardia lamblia (cu frecvența mare a infestării în rândul populației, dar nu întotdeauna cu manifestări clinice), Balantidium coli, Blastocystis homnis, Cryptosporidium (diaree apărută la persoanele cu imunodepresie).
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























