Actual· 4 min citire

UNDE se situează România în ceea ce privește consumul de droguri în rândul adolescenților și CARE este cel mai consumat drog. Studiu ANA

UNDE se situează România în ceea ce privește consumul de droguri în rândul adolescenților și CARE este cel mai consumat drog. Studiu ANA

UNDE se situează România în ceea ce privește consumul de droguri în rândul adolescenților și CARE este cel mai consumat drog. Studiu ANA

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 12 nov. 2020, 14:57

România se situează sub media europeană la consumul de droguri în rândul adolescenților, cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenților fiind, în continuare, canabisul/hașișul, urmat de noile substanțe psihoactive (NSP). Consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții (care au consumat cel puțin o dată) menținându-se la nivelul valorii înregistrate în anul 2011, relevă un studiu relizat de Agenția Națională Antidrog (ANA), dat publicității astăzi.

Agenția Națională Antidrog (ANA) a finalizat Studiul în școli privind consumul de alcool, tutun și droguri ilicite în România – ESPAD 2019, parte a celui mai extins proiect internațional de cercetare, axat pe studiul consumului de substanțe psihoactive la adolescenți, la care participă de regulă în jur de 35 de țări.

Obiectivul general al acestui studiu internațional este de a colecta date comparabile privind consumul de substanțe, utilizarea internetului și practicarea jocurilor de noroc în rândul elevilor europeni cu vârste între 15 și 16 ani, pentru a urmări tendințele de la nivelul țărilor participante, atât la nivel național, cât și la nivel european. Până în prezent, în cadrul proiectului au avut loc șapte valuri de colectare de date, România participând în 6 dintre acestea.

În țara noastră, ANA implementează componenta națională a acestui studiu, care furnizează cele mai recente informații privind caracteristicile și dimensiunea consumului de droguri în rândul elevilor de 16 ani. Studiul este deosebit de important în evaluarea situației, monitorizarea tendințelor, identificarea priorităților, planificarea și evaluarea politicilor de răspuns pentru această categorie de populație.

Principalele concluzii rezultate din acest studiu sunt:

  • Comparativ cu media europeană, consumul de-a lungul vieții (care au consumat cel puțin o dată în viață) este mai mic în România pentru toate categoriile de droguri ilicite analizate;

  • Consumul de tutun se menține la valori similare celor observate în studiul anterior (consumul de tutun de-a lungul vieții: 49,5%, față de 41% media europeană). Diferențiat pe sexe, se observă valori asemănătoare ale consumului de tutun, atât în rândul băieților, cât și al fetelor, ceea ce înseamnă că fetele tind să adopte același comportament de consum (49,4% băieți, față de 49,6% fete).

  • Consumul de alcool prezintă creșteri față de studiul anterior. Se observă niveluri ridicate ale consumului mai mari în rândul băieților (consumul de alcool de-a lungul vieții: 82,1%, față de 78,5% media europeană)

  • Consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții (care au consumat cel puțin o dată în viață) se menține la nivelul valorii înregistrate în anul 2011;

  • Cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenților continuă să fie canabisul/hașișul, urmat de noile substanțe psihoactive (NSP);

  • Se remarcă scăderi ale consumului de-a lungul vieții (care au consumat cel puțin o dată în viață) pentru solvenți/substanțe inhalante, amfetamine, cocaină, droguri injectabile, heroină, ciuperci halucinogene, LSD, ecstasy și GHB;

  • Cei mai mulți dintre adolescenții care au declarat debut la vârste precoce au experimentat consumul de solvenți/substanțe inhalante;

  • Se observă o mai bună percepție asupra riscurilor consumului experimental de noi substanțe psihoactive, de amfetamine și de ecstasy, existând o proporție în creștere a celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum;

  • Cele mai ridicate riscuri se înregistrează pentru consumul de amfetamine și pentru consumul de canabis;

  • Proporția elevilor care au utilizat internetul într-o zi obișnuită de săptămână, pentru a naviga pe rețelele de socializare peste 6 ore este de 25% în rândul elevilor de 16 ani din România, fiind peste media europeană, în valoare de 16%.

  • Proporția tinerilor care dedică peste 6 ore pe zi rețelelor de socializare crește atunci când este vorba de o zi obișnuită de sfârșit de săptămână: 36% în rândul elevilor de 16 ani din România (față de 31% media europeană).

  • Participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenților din România o prevalență de 25%, situându-se la nivelul mediei europene, în valoare de 22%. Interesul pentru acest gen de activități este mult mai mare în rândul băieților, care înregistrează un nivel al participării la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni de 35% (față de 29% la nivel european), în timp ce, fetele au declarat în proporție de doar 14% (față de 15% la nivel european) o participare la astfel de activități.

Studiul internațional ESPAD se realizează cu o periodicitate de 4 ani, în rândul elevilor care împlinesc în acel an 16 ani, pe baza unei metodologii standardizate și validate la nivel european, fiind singurul studiu, de acest gen, recunoscut și agreat de forurile internaționale care monitorizează fenomenul drogurilor (EMCDDA – Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanii, UNODC – Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate), datele rezultate fiind utilizate, atât la nivel european, cât și la nivel național, în fundamentarea strategiilor și politicilor de prevenire.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual