Plata pe caiet, secretul care ține în viață buticurile de cartier

Dacă vrei să îți cumperi ceva de mâncare, o sticlă de apă, țigări sau răcoritoare, seara sau în timpul nopții, în Occident îți este aproape imposibil să găsești un magazin deschis. La noi însă, astfel de servicii sunt încă bine reprezentate, buticurile de cartier rezistând cu stoicism expansiunii agresive a multinaționalelor de profil, arată o analiză KeysFin.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, în România erau înregistrate, în 2014, 15.122 de firme cu sediu unic și care activează în comerțul cu alimente, băuturi, chioșcuri și standuri. Cunoscute sub numele de buticuri sau chioșcuri non-stop, acestea au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în județele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) și București-Ilfov (1916 unități).

Potrivit analiștilor, prezența unui număr semnificativ de astfel de afaceri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existența unui lanț de aprovizionare adaptat condițiilor economico-geografice.

"Sunt zone întregi din țară neacoperite de rețelele mari, din cauza drumurilor proaste, investițiilor reduse în logistica necesară și, nu în ultimul rând, concurenței acerbe făcute de buticari. Aceștia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reușesc să își optimizeze foarte bine costurile și implicit prețurile și, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet", au explicat analiștii.

Rețelele moderne de retail pun buticurile pe butuci

Statistica KeysFin arată, totodată, că sectorul comerțului tradițional începe să piardă teren încet, dar sigur.

Numărul firmelor cu activitate în comerțul cu alimente, băuturi, chioșcuri și standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – in genul rețelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011, la 36.181 în 2013 și 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale.

Iar numărul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scăzut, în același interval, de la 16.885 în 2011 la 15.197 în 2013, respectiv 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

Potrivit analiștilor de la KeysFin, datele financiare vin să demonstreze că retailul modern acaparează tot mai puternic România.

"Rețelele moderne de retail, în genul Carrefour Express sau Mega Image, încep să facă tot mai puternic diferența mai ales în mediul urban, acolo unde reușesc să reprezinte o concurență acerbă pentru buticuri", spun experții KeysFin.

Expansiunea retailului modern are legătură, în principal, cu existența unui lanț de aprovizionare optimizat (mărfuri diversificate, produse proaspete etc.) și dezvoltarea unor politici de marketing atractive.

"Românii au descoperit farmecul promoțiilor, vânzărilor cu discount, campaniilor de fidelizare, astfel că au înțeles avantajele acestui tip de comerț și au început să-l prefere celui tradițional. Însă bătălia nu este pe deplin câștigată, pentru că obiceiurile de consum sunt adânc împământenite și continuă să reprezinte un atuu pe care micii comercianți de cartier reușesc să-l exploateze cu succes", au explicat analiștii.

Potrivit unui studiu realizat de GfK România, prezentat zilele trecute, retailul modern a atins o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături.

În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Mâncăm mult și nesănătos

Potrivit Institututului Național de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc în prezent pe mâncare.

Mâncăm mult, dar, din păcate, și foarte prost. Dovadă statisticile medicale care arată că mâncarea ieftină, preferată de majoritatea populației, reprezintă un real pericol pentru sănătate.

"Mâncarea junk, de tipul produselor ieftine de patiserie, covrigilor etc., este în prim-plan, se promovează la orice colț de stradă, iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, pe moment, are de câștigat. Pe termen lung, pierdem cu toții", afirmă experții KeysFin.

"Obiceiurile de consum sunt influențate, bineînțeles, de situația financiară precară în care se află majoritatea populației", consideră aceștia.

Potrivit experților, statul ar trebui să lanseze o campanie de conștientizare a pericolului consumului de produse alimentare de acest tip asupra sănătății populației.

România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Și tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgaria și Ucraina.

Informațiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societățile comerciale și PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information și credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiției, la studii și analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piața romanească, potrivit KeysFin.