Tradiții și superstiții de BOBOTEAZĂ. Ce trebuie să faci ca să îți meargă bine tot anul

În lumea mistică a satului românesc, fiecare sărbătoare, pe lângă semnificaţia sa religioasă, a dobândit, de-a lungul timpului, şi o sumedenie de legende şi superstiţii pe care unii gospodari le mai urmează cu sfinţenie şi acum, în mileniul trei.

Tradiţii Bobotează: Ce se face în Ajunul Bobotezei

Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, oamenii nu mănâncă de dulce - adică nu consumă carne, ouă, lapte, brânză - cu credinţa că astfel vor fi sănătoşi şi protejaţi de rele tot timpul anului. Cei mai credincioşi ţin post negru.

Tot în Ajun se „rânduieşte“ cum va fi vremea peste an, se ghiceşte viitorul şi se fac farmece şi descântece de dragoste, se arată în cartea „Tradiţii şi obiceiuri româneşti“, scoasă de revista Flacăra. În dimineaţa de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strâng cenuşa din sobă şi gunoiul din casă şi sunt păstrate până la primăvară când se pun peste straturile cu legume ca să dea rod bogat. Se mai crede că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, ei vor face multe fructe. Seara, înainte ca oamenii să se ducă la culcare, se iau cărbuni din vatră şi sunt denumiţi cu numele tuturor membrilor familiei. Se crede că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede, potrivit crestinortodox.ro.

Mai multe, pe Adevarul