Tradiții și obiceiuri de Sfântul ION. Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-şi mai face simţită prezenţa.
Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul ION. Se zice că cine nu se veseleşte în Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.
În unele zone există obiceiul “Iordanitului”. Tinerii stropesc cu aghiasmă luată în ziua de Bototeaza toţi oamenii care au participat la sluja de Sf. Ion. “Iordanitii” trebuie să-i răsplătească pe tineri cu bani.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul ION. În ziua de Sf. Ion fiecare om trebuie să se stropească cu aghiasmă nouă pentru a fi ferit de boli tot anul.
Ziua de Sf. Ion este considerată şi “Ziua furcii”, ziua în care femeile îşi reiau treburile zilnice.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul ION. Pe rit vechi, la 7 ianuarie, se sărbătoreşte Crăciunul.
Se spune conform tradiției populare că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. In popor s-a mai pastrat obiceiul stropirii cu agheasma pentru ca bolile sa fie tinute la distanta tot anul in curs.
Sarbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul ION. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi.
