Taxa de 10% pe pensii, sub semnul întrebării: CCR decide soarta banilor opriți pentru sănătate

Taxarea pensiilor pe masa CCR: Un nou capitol în disputa privind reținerile CASS

Decizia pronunțată pe 8 mai 2026 de către Tribunalul București marchează deschiderea unui nou front juridic de amploare, punând sub semnul întrebării strategia fiscală a statului român. Instanța a decis să trimită către Curtea Constituțională a României analiza modului în care este aplicată contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei. Acest demers, generat de o acțiune în instanță formulată de casa de avocatură Cuculis & Asociații, a condus la suspendarea imediată a judecării cauzei, așteptându-se acum un verdict care ar putea schimba veniturile a sute de mii de cetățeni.

Temeiul juridic al sesizării și rolul Tribunalului București

Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului București a identificat elemente solide de neconstituționalitate în ceea ce privește articolele din Codul Fiscal care impun plata cotei de 10% pentru sănătate. Mai exact, sunt vizate prevederile care vizează direct baza de calcul și modul de reținere a acestor sume. Judecătorii și-au fundamentat decizia de a sesiza Curtea prin raportare la piloni esențiali ai legii fundamentale, printre care egalitatea în drepturi, protecția dreptului de proprietate și obligația statului de a asigura un nivel de trai decent și o așezare echitabilă a sarcinilor fiscale.

Mecanismul de taxare și miza financiară pentru pensionari

Controversa are la bază legislația introdusă prin Legea nr. 141/2025, care a stabilit că, începând cu 1 august 2025, pensionarii care încasează sume peste pragul de 3.000 de lei trebuie să contribuie la fondul de sănătate pentru partea care depășește acest cuantum. Deși măsura a fost prezentată inițial ca având un caracter temporar, valabil până la finalul anului 2026, impactul asupra veniturilor nete a fost resimțit imediat. Avocații care susțin neconstituționalitatea măsurii afirmă că acest sistem transformă pensia, un drept patrimonial câștigat prin decenii de muncă, într-un venit supus unei forme de dublă impunere, creând un dezechilibru între diverse categorii de beneficiari.

Argumentele critice aduse în fața judecătorilor constituționali

În centrul disputei de la CCR se află ideea de discriminare, invocându-se faptul că obligarea doar a anumitor pensionari la plata CASS creează o diferențiere arbitrară. De asemenea, un argument de greutate este cel legat de dreptul de proprietate, având în vedere că pensia este un drept câștigat prin contribuții anterioare, iar diminuarea valorii sale nete fără o justificare proporțională ar putea fi considerată abuzivă. Mai mult, se pune problema inechității fiscale, susținându-se că nivelul de trai este afectat direct într-o perioadă în care statul are obligația constituțională de a asigura protecție socială sporită cetățenilor săi.

Perspectiva unui verdict de neconstituționalitate și efectele sale

Dacă judecătorii Curții Constituționale vor decide că măsura încalcă legea fundamentală, consecințele pentru sistemul de pensii și pentru bugetul de stat vor fi masive. O astfel de decizie ar duce la anularea reținerilor pentru viitor, însă recuperarea banilor deja opriți din august 2025 și până în prezent ar putea fi un proces anevoios. Experții avertizează că, deși o decizie CCR este obligatorie pentru toate autoritățile, restituirea sumelor nu se va face probabil automat pentru toată lumea, ci ar putea depinde de existența unor acțiuni judiciare individuale. Aceasta este a doua sesizare majoră a anului 2026 pe această temă, indicând o vulnerabilitate sistemică a politicilor fiscale aplicate veniturilor sociale în România.