Farage a declarat că cei care au lucrat și au trăit legal timp de cinci ani vor trebui să aplice din nou pentru vize. În prezent, după un an pe statutul de rezidență permanentă, cetățenii pot aplica pentru cetățenie, fiecare etapă implicând taxe semnificative.
Creșterea imigrației legale sub guvernele conservatoare, începând cu Boris Johnson, a fost influențată parțial de programele pentru refugiați din Ucraina, Hong Kong și Afganistan.
Declarații și reacții la conferința de presă
La o conferință de presă tensionată, Farage a fost nevoit să clarifice planul său, fără a răspunde concret la întrebări privind costurile sau cine va fi afectat. Propunerile sale au fost criticate atât de Downing Street, cât și de primarul Londrei, Sadiq Khan.
„Mii de londonezi au rezidență permanentă. Au drepturi legale și contribuie enorm la orașul nostru. Amenințarea cu deportarea celor care trăiesc și lucrează legal aici este inacceptabilă”, a declarat primarul Londrei.
Farage susține că politica sa ar economisi 234 de miliarde de lire, citând un raport al Centrului pentru Studii de Politică, însă echipa sa a recunoscut că cifrele ar putea fi subestimate, iar raportul a fost retras din cauza disputelor privind metodologia.
Zia Yusuf, șeful de politici al „Reform UK”, a estimat că numărul real al celor care ar aplica pentru rezidență permanentă în următorii ani ar putea depăși 800.000, având în vedere că mulți imigranți post-Brexit provin din țări non-UE. Yusuf a comparat probabilitatea ca cetățenii francezi, suedezi sau finlandezi să aplice pentru rezidență permanentă cu cei din India, Afganistan sau Pakistan, evidențiind diferența.
Farage nu a precizat dacă măsura se va aplica refugiaților ucraineni și celor din Hong Kong. El a adăugat că peste 50% dintre cei care urmează să devină eligibili pentru rezidență permanentă „nu lucrează, nu au lucrat și cel mai probabil nu vor lucra niciodată”.
Noile reguli pentru vize și cetățenie
În locul rezidenței permanente, „Reform UK” va obliga non-cetățenii să aplice pentru vize cu praguri salariale ridicate, estimate la aproximativ 60.000 de lire pe an, comparativ cu 41.700 de lire pentru viza de muncitor calificat. Vizele nu vor permite accesul la beneficii sociale și vor impune cunoașterea limbii engleze la nivel avansat și restricții stricte pentru membrii familiei care pot fi aduși în țară.
Cei care aplică pentru cetățenie vor trebui să aștepte cel puțin șapte ani, să dovedească un nivel fluent de engleză și să renunțe la cetățenia altor țări.
Critici din partea Laburiștilor și declarațiile lui Rachel Reeves
Keir Starmer și purtătorul său de cuvânt au criticat planul, numindu-l „irealist, netransparent și dezbinător”. Un purtător de cuvânt al Laburiștilor a precizat că doar 16% dintre imigranții cu rezidență permanentă primesc beneficii, majoritatea fiind cetățeni UE cu statut „settled”, garantat prin acordul Brexit.
Cancelarul Rachel Reeves a declarat într-un interviu că planurile „Reform UK” „nu au nicio bază reală” și că cifrele prezentate de Farage au „picat” deja. Ea a adăugat că guvernul Labour reduce migrația ilegală, trimite acasă persoane fără drept de ședere și încheie acorduri internaționale pentru a gestiona fluxurile de refugiați, criticând măsurile simpliste și nefondate ale „Reform UK”.
Câți români ar putea fi afectați
Până la 31 decembrie 2023, 166.430 de români au primit statutul de „settled” prin EU Settlement Scheme. În plus, până la 31 martie 2025, aproximativ 401.750 de români dețin statut „pre-settled”. Astfel, numărul total al românilor care ar putea fi afectați de eliminarea rezidenței permanente depășește 500.000, cifră care include doar persoanele venite prin programele oficiale UE și nu include pe cei care au obținut rezidență permanentă prin muncă, familie sau alte căi.
