"Uniunea Europeană nu a emis și nu a transmis României instrucțiuni, ordine sau obligații privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul național. În spațiul public sunt vehiculate informații potrivit cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de "bariere" existente în Europa. Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porțile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanță națională", menționează instituția.
Potrivit sursei citate, datele ICOLD (International Commission on Large Dams, Comisia internațională a marilor baraje) și EuroCOLD (ramura europeană a ICOLD), evidențiază faptul că, în Europa, există circa 4.000 - 5.000 de baraje mari.
"Diferența majoră dintre această cifră și cea de 1,2 milioane demonstrează fără echivoc că "barierele" atribuite "directivelor europene" reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi și degradate fără utilitate pentru societate precum: praguri transversale mici pe cursurile de apă, stăvilare vechi, podețe și praguri de fund, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefuncționale ori abandonate. Aceste structuri au, de regulă, înălțimi reduse, nu asigură folosințe și nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanță. În cele mai multe situații, soluțiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care și-au consumat durata de viață utilă, fiind propuse alte soluții moderne care să îmbunătățească condițiile de curgere, factorii de mediu și sănătatea populației", notează Apele Române.
România se pregătește să demoleze baraje, decizii halucinante
În acest sens, ANAR oferă ca exemplu o situație din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în urma viiturilor generate de precipitațiile abundente.
"Aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanță redusă, nu erau administrate de Administrația Națională \"Apele Române\", prezentau deficiențe de întreținere. Cazul din Galați, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curții de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilitățile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate și construite conform unor normative și standarde, sunt monitorizate permanent și exploatate conform unor norme stricte de siguranță", menționează reprezentanții instituției de profil, citați de Agerpres.
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mai mică importanță. De asemenea, Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante, în timp ce peste 1.500 de baraje mici, de importanță locală, aparțin autorităților locale, societăților comerciale sau persoanelor fizice, acestea fiind realizate în special pentru piscicultură și agrement.
"Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepționale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, conform legislației naționale, având la bază justificări argumentate de specialiști și experți, unii de talie internațională. Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluarea și eventualele decizii de conservare, postutilizare sau abandonare se realizează strict în baza normativului NTLH-033/2002, deci promovat anterior aderării României la UE, revizuit în 2025, pentru a permite aplicarea unor soluții moderne de postutilizare în cazul unor obiective declarate fără utilitate actuală, la solicitarea și cu efortul financiar al deținătorilor (de exemplu, montarea de panouri fotovoltaice pe suprafața unor halde de steril, iazuri de decantare miniere sau dezafectarea unor depozite industriale cu posibilitatea valorificării materialelor conținute)", se arată în comunicat.
Reprezentanții "Apelor Române" susțin că nu există nicio obligație europeană de demolare a vreunui baraj din România, iar "așa-zisele "directive europene" se referă, în principal și cu caracter de recomandare, la bariere minore, degradate sau cu viața utilă epuizată care afectează regimul natural de curgere al râurilor și pot periclita populația, ecosistemele naturale și alți factori de mediu".
