Principala cauză a exploziei prețurilor este închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru tranzitul global de petrol. De o lună, transportul de energie din Orientul Mijlociu a încetinit drastic sau s-a oprit complet, provocând o penurie de aprovizionare.
În consecință, cotațiile țițeiului au crescut spectaculos. Referința globală, petrolul Brent, se tranzacționează aproape de 120 de dolari pe baril, în timp ce benchmark-ul american, West Texas Intermediate (WTI), a depășit pragul de 100 de dolari pentru prima dată din 2022. Analiștii de la Oxford Economics avertizează că, dacă prețul barilului va atinge 140 de dolari pentru o perioadă prelungită, economia mondială riscă să intre în recesiune.
Impactul asupra bugetelor de familie: „Consumatorii sunt mai vulnerabili acum”
Deși președintele Donald Trump a descris actuala criză drept o „perturbare temporară”, economiștii sunt mult mai rezervați. Christopher Hodge, economist-șef la Natixis CIB, atrage atenția că situația este mai gravă decât cea din 2022, imediat după invazia Rusiei în Ucraina.
„Consumatorii sunt într-o poziție mult mai slabă acum. În 2022, creșterea locurilor de muncă și a salariilor era mai robustă, iar gospodăriile aveau încă economii acumulate în timpul pandemiei”, explică Hodge. În prezent, există riscul ca populația să reducă drastic cheltuielile discreționare pentru a face față facturilor la energie, ceea ce ar putea „rupe” echilibrul economic.
Scumpiri în lanț: De la motorină la coșul de alimente
Situația este critică în special în sectorul transporturilor. Motorina, combustibilul esențial pentru distribuția de mărfuri, a ajuns la un preț mediu de 5,45 dolari pe galon, o creștere masivă față de nivelul de 3,76 dolari înregistrat înainte de începerea conflictului (28 februarie 2026). Această scumpire se va reflecta inevitabil, în perioada imediat următoare, în prețurile alimentelor și ale tuturor produselor de consum.
Raționalizări și măsuri de urgență în Europa și restul lumii
Efectele războiului se resimt violent și în afara Americii:
Marea Britanie: Prețul benzinei a crescut cu 14%, iar cel al motorinei cu 27% de la începutul ostilităților.
Uniunea Europeană: Slovenia a devenit prima țară din UE care a introdus raționalizarea combustibilului, măsură adoptată deja de state precum Sri Lanka și Bangladesh.
Australia: Guvernul a înjumătățit taxa pe vânzările de combustibil pentru trei luni și oferă transport public gratuit în anumite state pentru a încuraja cetățenii să renunțe la mașinile personale.
În contextul în care durata războiului rămâne variabila cheie, agențiile de rating, precum Moody's, avertizează că o criză prelungită va forța gospodăriile să treacă la un „mod de economisire preventivă”, ceea ce ar putea adânci daunele economice globale pe termen lung.
