Actual· 4 min citire

Torționarul Ion Ficior a fost condamnat la 20 de ani de închisoare

Torționarul Ion Ficior a fost condamnat la 20 de ani de închisoare

Torționarul Ion Ficior a fost condamnat la 20 de ani de închisoare

Publicat29 mar. 2017, 07:18
Actualizat29 mar. 2017, 13:21

Unul dintre torționarii din perioada regimului comunist, Ion Ficior, fostul comandant al Penitenciarului Periprava a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. Sentința este definitivă. Ion Ficior este acuzat de crime împotriva umanității.

Unul dintre torționarii din perioada regimului comunist, Ion Ficior, fostul comandant al Penitenciarului Periprava a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. Sentința este definitivă.

După Alexandru Vișinescu, încă un torționar ar putea plăti pentru faptele sale. Ion Ficior, fostul comandant al Penitenciarului Periprava își află astăzi sentința definitivă.

Anul trecut, judecătorii de la Curtea de Apel București i-au dat 20 de ani de închisoare, însă el a contestat hotărârea. Avocații lui Ficior au invocat prescrierea faptelor pentru care este acuzat.

Procurorii îi leagă numele de moartea a 103 deținuți politic, care au sfârșit în condiții greu de imaginat.

Curtea de Apel București, care în primăvara anului trecut l-a condamnat pe Ion Ficior la 20 de ani cu executare, notează în motivarea deciziei că regimul aplicat de acesta la Periprava a fost unul prin care și-a propus lichidarea fizică și psihică a deținuților, pedeapsa care s-ar fi cuvenit fiind cea pe viață.

În luna martie 2016, un complet de judecători de la Curtea de Apel București a hotărât condamnarea la 20 de ani de închisoare a fostului comandant de la Periprava, acuzat de crime împotriva umanității după ce sub coamanda sa ar fi murit peste 100 de deținuți politic, decizia nefiind definitivă. Magistrații au motivat acum hotărârea, notând, printre altele, că sunt probe care arată că regimul impus de Ion Ficior a dus la lichidarea fizică și psihică a acelor oameni.

"A rezultat că regimul de detenție elaborat și aplicat de către inculpat, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul Coloniei de muncă Periprava, a fost unul de natură să conducă la lichidarea fizică și psihică a deținuților", se arată în motivare.

Curtea de Apel București reține că bolile care au dus la decesul deținuților au fost cauzate de mizerie și lipsă de hrană, ca rezultat al regimului aplicat de Ion Ficior.

"La o examinare sumară a listei deținuților decedați, cu referire la vârsta și cauza decesului, Curtea constată, fără a fi necesare cunoștințe de specialitate că acești deținuți nu au avut nicio șansă la viață și că, în mod indiscutabil, aceștia nu au beneficiat de niciun fel de îngrijiri medicale", susține instanța.

Ion Ficior s-ar face vinovat și de bătăile aplicate deținuților, pe motiv că acestea erau aplicate "fie la ordinul, fie cu acordul" său, fiind "prezent la locul unde se administrau aceste bătăi."

"Chiar dacă inculpatul nu era comandant al coloniei, în anii 1958-1959, el era cel care se implica în pedepsirea deținuților, el era cel care era cunoscut de deținuți ca fiind șef în colonie, comportându-se ca atare și având puteri de facto în acest sens", se arată în document.

Curtea de Apel București susține că din probele administrate de parchet reiese că deținuții care se îmbolnăveau erau lăsați să moară, iar cei declarați inapți "în loc să fie tratați erau lăsați să moară de foame." Explicațiile lui Ion Ficior, potrivit cărora "deținuții nu au venit pentru a trăi ci pentru a murit, pentru a permite regimului comunist să se dezvolte", sunt catalogate de instanță ca fiind "unele cu iz de ironie, neechivoce și în acord cu acțiunle sale."

Completul de judecată notează că la alegerea pedepsei s-a avut în vedere și "trecerea unui interval nerezonabil de timp în care instituțiile statului au ales să tragă la răspundere vinovații și facă dreptate puținelor victime ale sistemului care încă supraviețuiesc." Judecătorii notează că pedeapsa care "s-ar fi cuvenit față de gravitatea deosebită și urmările infracțiunii" ar fi fost detențiunea pe viață.

"Din acest punct de vedere, deși pedeapsa care s-ar fi cuvenit inculpatului față de gravitatea deosebită și urmările infracțiunii sale, ar fi fost detențiunea pe viață, totuși, având în vedere tardivitatea cu care autoritățile statului au ales să demareze procedurile judiciare dar și vârsta deosebit de înaintată a inculpatului, Curtea apreciază că aplicarea pedepsei închisorii, la maximul special al acesteia, este de natură să satisfacă toate scopurile pedepsei", susține instanța.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual