Rata incidenței tuberculozei a fost, în anul 2023, de 48/100.000 de locuitori, fiind înregistrate 9.572 de cazuri, dintre care 429 la copii, a informat Institutul "Marius Nasta".
"Cu ocazia zilei de 24 martie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta (IPMN), aduce în prim plan tema 'Tuberculoza și Poluarea'. Datele Programului Național de Prevenire și Control al Tuberculozei, aflat în subordinea Ministerului Sănătății, sub coordonarea IPMN, arată că în anul 2023 rata incidenței tuberculozei, în rândul populației, a ajuns la 48 de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, față de de 46,3 în 2022 și 39,7 în 2021. Comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creștere cu peste 700 de pacienți, în anul 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, din care 327 au fost copii", se arată într-un comunicat de presă al unității medicale.
Potrivit sursei citate, acesta este al treilea an consecutiv de creștere a incidenței tuberculozei în România.
Județele cu cea mai mare incidență a tuberculozei sunt Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila și Botoșani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori. La polul opus sunt Covasna, Bistrița-Năsăud, Alba, Brașov și Sălaj cu mai puțin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori.
În cazul tuberculozei depistate la copii, județele cu incidență mare sunt Teleorman cu aproape 80 de cazuri/100.000 de locuitori, Brăila, Giurgiu, Călărași și Bihor. Județul cu incidență zero la copii este județul Alba, iar incidențele cele mai mici sunt înregistrate în Botoșani, Sălaj și Covasna.
Conform specialiștilor, există mai mulți factori care ar putea contribui la această creștere a incidenței tuberculozei la copii: contactul cu adulți bolnavi - copiii pot fi expuși la tuberculoză prin contactul cu adulți sau alte persoane infectate din mediul lor, inclusiv în familie, comunitate sau în instituții de învățământ, accesul limitat la sisteme de sănătate în anumite teritorii din România, ceea ce poate duce la întârzierea diagnosticului și tratamentului, imunitatea slăbită sau existența unui sistem imunitar imatur, ceea ce îi face mai susceptibili la infecții.
De asemenea, și stresul și condițiile socio-economice precare pot crește riscul de tuberculoză, prin scăderea rezistenței lor la infecții și prin expunerea la factori de risc.
"Tuberculoza este o problemă care continuă să ridice probleme de sănătate publică. Trebuie să colaborăm și cu medicii de familie, cu alți medici pentru a putea diagnostica tuberculoza precoce. Avem instrumentele disponibile și instrumentele de diagnosticare pentru a face acest lucru rapid, iar OMS este un partener care susține activ lupta României împotriva tuberculozei", a declarat reprezentantul Biroului OMS România, Caroline Clarinval.
În opinia specialiștilor, creșterea incidenței tuberculozei în România în ultimii ani se aliniază trendului internațional fiind o consecință a deficitului de diagnostic din anul 2020, însă situația este una "care impune cercetări suplimentare".
Poloarea aerului crește riscul de îmbolnăvire
Poluarea aerului poate influența sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între aceasta și tuberculoză, care poate crește riscul de îmbolnăvire prin mai multe mecanisme, susțin specialiștii de la Institutul "Marius Nasta".
Scăderea imunității ca urmare a expunerii la poluanți precum particulele fine (PM2.5), oxizii de azot și alte substanțe toxice poate slăbi organismul, făcându-l mai vulnerabil la infecții, inclusiv la tuberculoză.
De asemenea, agravarea bolilor preexistente cum ar fi astmul sau bronșita cronică poate face ca o persoană să fie mai susceptibilă la tuberculoză.
Tuberculoza este o infecție care poate produce leziuni în tot organismul, având însă un tropism pentru localizarea pulmonară ca urmare a modalității de transmitere.
