Ororile descoperite în azilele clandestine din județul Bihor scot la iveală neputința cronică a autorităților, un eșec recunoscut deschis de la vârful Executivului. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a lansat o reacție extrem de dură, mărturisind că această criză dovedește incapacitatea statului român de a-i proteja pe cei mai neajutorați dintre cetățeni. Oficialul a cerut de urgență crearea unui protocol național de intervenție și a anunțat un set de măsuri drastice pentru a elimina definitiv breșele din sistemul de asistență socială.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a lansat o serie de acuzații extrem de grave la adresa modului în care a fost gestionată operațiunea operativă din județul Bihor, punând sub semnul întrebării coordonarea dintre instituțiile de forță și cele de asistență socială. Într-o analiză publicată în spațiul public, Pîslaru a dezvăluit breșele majore din sistem și a atras atenția asupra faptului că bunele intenții derulate în afara legii au fost tolerate ani la rând chiar de către instituțiile statului.
„Într-un stat de drept, actul de justiție nu se realizează pe rețelele de socializare sau pe ecranele televizoarelor. Până când o instanță nu va decide altfel, domnul Viorel Pașca se bucură de prezumția de bună-credință, fiind un om care timp de aproape două decenii a oferit un acoperiș deasupra capului pentru mii de suflete aflate în necaz. Cu toate acestea, este o realitate incontestabilă că toate aceste activități de caritate s-au desfășurat complet în afara cadrului legal care reglementează asistența socială și fără suportul unor specialiști în domeniu”, a explicat ministrul interimar.
Dragoș Pîslaru a scos la lumină o contradicție flagrantă în comportamentul autorităților din ultimii ani. Deși centrele conduse de Viorel Pașca funcționau ilegal, diverse instituții publice românești foloseau aceste locații ca pe o soluție de avarie, transportând acolo persoane vulnerabile.
Mai mult, imobilele respective au fost inspectate periodic de echipe de control ale statului, însă verificările s-au finalizat de fiecare dată fără un progres real spre intrarea în legalitate și fără ca activitatea neautorizată să fie stopată.
Ministrul a oferit și detalii cronologice despre modul deficitar în care Ministerul Muncii a fost cooptat în intervenția de urgență din 30 iunie. La o săptămână de la evenimente, Pîslaru afirmă că nu a primit încă nicio explicație pentru secretomania autorităților de anchetă.
„La ora 09:30 în dimineața perchezițiilor, am primit un telefon prin care eram informat că peste 400 de persoane vulnerabile sunt în curs de evacuare din mai multe clădiri private din Bihor și că trebuie să le găsim urgent locuri de cazare. Subliniez acest aspect: mi s-a cerut să intervin pentru a găsi soluții de relocare în momentul în care descinderile erau deja în plină desfășurare. Prima mea întrebare a fost legitimă: de ce Ministerul Muncii nu a fost informat din timp despre amploarea acestei acțiuni, astfel încât să pregătim din vreme resursele și logistica necesară pentru a muta eficient acești oameni? Este o întrebare la care nici astăzi, în iulie 2026, nu am primit un răspuns”, a adăugat oficialul.
Plan de urgență pentru monitorizarea celor 409 victime. Se cere un protocol național de intervenție
Efortul de relocare a celor 409 persoane salvate a presupus o mobilizare continuă timp de 24 de ore. În acest context tensionat, Dragoș Pîslaru susține că România are nevoie urgentă de reguli clare în cazul unor astfel de descinderi. El propune dezvoltarea unui protocol național obligatoriu pentru protecția persoanelor vulnerabile în timpul acțiunilor operative, din care evaluările sociale, medicale și psihologice la fața locului să nu mai lipsească.
În prezent, situația din teritoriu rămâne una dinamică. Deoarece evaluările sociale individuale nu s-au putut face direct în timpul perchezițiilor din motive obiective, echipele locale de asistență socială efectuează aceste proceduri în paralel cu mutarea beneficiarilor în centre licențiate. Toate Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) implicate au emis deja deciziile de plasament în regim de urgență. Autoritățile dau asigurări că se ține cont de consimțământul și voința fiecărui om, existând cazuri în care beneficiarii au solicitat transferul în anumite județe pentru a fi mai aproape de familii.
„Dincolo de dosarele penale, această criză din anul 2026 demonstrează clar că statul român rămâne neputincios în fața celor pe care ar trebui să îi apere cel mai mult: persoanele cu dizabilități, cei abandonați de rude sau oamenii străzii. Trecutul nu îl mai putem repara, dar avem obligația de a bloca repetarea unor astfel de drame. În perioada imediat următoare voi dispune măsuri ferme, atât pentru rezolvarea deficiențelor vizibile de acum, cât și pentru implementarea unor reforme sistemice de lungă durată în zona îngrijirii sociale”, a conchis Dragoș Pîslaru.
