Într-o încercare de a debloca rigiditatea sistemului administrativ, premierul Ilie Bolojan anunță o reformă legislativă ce vizează redarea autonomiei financiare către primării. În centrul strategiei se află modificarea regulilor de impozitare a proprietăților și a mijloacelor de transport, astfel încât autoritățile locale să nu aibă doar puterea de a scumpi viața cetățenilor, ci și pe cea de a reduce povara fiscală atunci când contextul o permite.
Paradoxul legislativ: Primăriile pot scumpi, dar nu pot ieftini
Actualul cadru legal a creat o situație bizară pe care șeful Executivului o dorește corectată de urgență. În prezent, deși Guvernul stabilește un prag minim de impozitare, legislația este construită ca o „capcană” pentru administrațiile locale: acestea au libertatea de a vota taxe mai mari, însă sunt blocate de lege atunci când doresc să revină la un nivel mai scăzut.
„Suntem într-o formulă intermediară. Problema este că legislația actuală le permite primăriilor să crească peste minim, dar nu le permite să revină ulterior la acest prag”, a explicat Ilie Bolojan. Premierul consideră că acest „sens unic” fiscal limitează grav capacitatea primarilor de a-și adapta politicile economice la nevoile reale ale comunității.
Alinierea la piață și colaborarea cu Kelemen Hunor
Propunerea, care a prins contur în urma discuțiilor recente cu Kelemen Hunor, vine într-un moment de tranziție pentru fiscalitatea românească. România și-a asumat deja un proces de aliniere a impozitelor la valoarea de piață a activelor, însă Bolojan insistă că acest proces nu trebuie să fie sinonim cu o creștere necontrolată și obligatorie.
Viziunea premierului este ca statul central să fixeze doar „borna” minimă, lăsând restul deciziei în mâna aleșilor locali. Dacă o primărie constată că excedentul bugetar sau strategia de atragere a investitorilor permite taxe mai mici, aceasta ar trebui să poată opera scăderile imediat, fără a fi împiedicată de barierele de la București.
Cursă contra cronometru înainte de aprobarea bugetelor
Urgența acestei modificări este dictată de calendarul bugetar. Ilie Bolojan pune presiune pentru ca ajustările legislative să fie adoptate într-un termen cât mai scurt, astfel încât noile reguli să fie în vigoare înainte ca autoritățile locale să își definitiveze planurile financiare pentru anul viitor.
Trecutul recent servește drept avertisment: anul fiscal curent a fost marcat de haos și confuzie după ce legislația a fost contestată la Curtea Constituțională. Întârzierile au dus la baze de date neactualizate și comunicări eronate către contribuabili, o experiență pe care premierul nu dorește să o repete. Prin această corecție, Guvernul speră să ofere o doză de predictibilitate într-un peisaj fiscal adesea impredictibil.
