În perioada 10 ianuarie – 15 ianuarie 2016, Asociaţia pentru Protecţia Cosumatorilor din România au analizat 55 de tipuri de şampon pentru bebeluşi sau copii, comercializate în magazinele din România.
Din punct de vedere al țării de origine a producătorului situația se prezintă astfel: Germania (24%), Italia (18%), Franța (16%), Turcia (13%), Spania (9%), Fabricat în UE (6%), Polonia (4%), Bulgaria, Israel, Grecia, Marea Britanie și Suedia cu câte 2% fiecare. Totodată, 16% dintre șampoanele analizate nu sunt recomandate de către producători pentru a fi folosite pentru copii sub 3 ani, iar 13% dintre produsele analizate sunt pentru îngrijirea bebelușilor.
Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: alcool, parabeni, ftalați, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, polietilen glicol, coloranți sintetici, alergeni, săpun, parfum, sulfați, alcali, sodium Laureth Sulfate (SLES), Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polipropilen Glicol (PPG), ulei de parafină, arome sintetice, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon, dioxan.
Analizând declarațiile și pictogramele de pe ambalajele produselor, au fost formulate o serie de concluzii, printre care şi următoarele:
- doar 45% dintre produsele analizate au formula fără lacrimi;
- doar 38% dintre produsele analizate NU au parabeni;
- doar 25% dintre produsele analizate NU au în compoziție coloranți sintetici;
- doar 22% dintre produsele analizate au un PH neutru;
- doar 20% dintre produsele analizate sunt hipoalergenice;
- doar 15% dintre produsele analizate NU au săpun;
- numai 11% dintre produsele analizate NU au alcool;
- numai 2% dintre produsele analizate NU au arome sintetice;
Parabenii (methylparaben, ethylparaben, sodium methylparaben, sodium propylparaben) sunt cei mai utilizați conservanți în industria cosmetică. Aceștia sunt folosiți pentru a prelungi valabilitatea produsului cosmetic și pentru a inhiba dezvoltarea bacteriilor, aceștia sunt toxici. Studiile efectuate de-a lungul timpului au arătat că pe lângă reacțiile alergice și iritații ale pielii, acești parabeni se întâlnesc în țesuturile tumorale ale femeilor care se confruntă cu cancerul mamar. Așadar, absorbția lor în organism și acumularea în timp pot cauza cancer.
Coloranții sintetici (CI 14700, CI 14720, CI 15985, CI 16035, CI 16255, CI 17200, CI 19140, CI 42051, CI 42090, CI 45100, CI 47005) sunt folosiți cu scopul de a înfrumuseța aspectul compoziției. Aceștia conțin săruri ale metalelor grele care depozitează toxine în piele provocând acnee, hiperactivitate la copii, dureri severe de cap, mâncărimi la nivelul ochilor, iritații ale pielii și pot fi cancerigeni.
Ingrediente precum Cocamide DEA (Diethnolamină) (există în 13,4% dintre produsele analizate) și Lauramide MEA (Monoetanolamină) (există în 2% dintre produsele analizate) sunt substanţe chimice de origine petrolieră și sunt folosite pentru a obține un PH neutru. Acestea pot da iritații ale pielii și ochilor. De asemenea, pot da reacții în urma cărora să se formeze nitrozaminele recunoscute ca substanțe cancerigene.
Isopropyl alcohol (alcool izopropilic) (există în 3,9% dintre produsele analizate) este un solvent care alterează structura pielii, permițând astfel pătrunderea cât mai adânc în epidermă a substanțelor chimice și bacteriilor. Poate provoca iritații la nivelul pielii precum dermatite și eczeme, la nivelul ochilor, toxicitate la nivel reproductiv și chiar cancer.
Parfumurile sintetice (flagrance), descoperite în 88,46% dintre produsele analizate, pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin cantități mari de toxine și chimicale neafișate. De multe ori, parfumurile sintetice conțin ftalați care au rolul de a face persistent mirosul și care pătrund foarte rapid în piele crescând semnificativ riscul de diabet de tip 2. De asemenea, parfumul sintetic provoacă iritații ale pielii, dermatite, migrene, amețeli, tuse violentă, hiperpigmentare, mai avertizează raportul APC.
De asemenea, cocamidopropyl betaine, care există în 73% dintre produsele analizate, este un agent de curățare care conține un produs din petrol. Acesta poate cauza alergii, iritații ale ochilor, pielii și plămânilor.
Sodium Laureth Sulfate (SLES), care există în 59,6% dintre produsele analizate, este o substanță sintetică ieftină (detergent) cu rol de spumant, folosit frecvent în șampoane, geluri de duș și spumante de baie. Acesta poate cauza căderea părului, precum și iritații la nivelul pielii, ochilor și tractului respirator. Este frecvent "deghizată" într-o substanță pseudo-naturală, prin explicația că "provine din nucă de cocos", însă interacționând cu alte substanțe (care pot fi contaminate cu 1,4-dioxane în procesul de fabricație), formează nitrați recunoscuți ca substanțe cancerigene.
Raportul complet poate fi consultat aici.
