România nu este ca Olanda, dar ar putea deveni. Ipotetic!

Daniel van Motman, expert în cadrul Departamentului de management al traficului din Amsterdam, a precizat marți că în capitala Olandei, 42% din populație folosește bicicleta, subliniind totodată importanța asigurării unei infrastructuri propice pentru acest tip de transport.

"Este important ca orașul să fie accesibil pentru toată lumea și să diminuăm poluarea aerului. Acest lucru se realizează prin acordarea de subvenții, spre exemplu, pentru autovehicule electrice. (...) Dacă ne-am dorit ca oamenii să folosească bicicletele, a trebuit să le oferim și o infrastructură curată și sigură. Așadar, pe primul loc a fost oferirea condițiilor de siguranță propice mersului cu bicicleta. În Amsterdam, aceasta a fost o problemă la început, dar azi vedem tot mai mulți oameni care folosesc bicicletele", a declarat el în cadrul conferinței "Transport inteligent, trafic inteligent" printr-o intervenție pe Skype.

Daniel van Motman a adăugat că în Olanda există numeroase companii de bike-sharing (serviciu de închiriere a bicicletelor), dar că există o tendință ascendentă și în ce privește implementarea serviciilor de car-sharing.

Wijnand Marchal, consilierul economic al Ambasadei Olandei la București, a declarat că în țara sa există în acest moment piste de biciclete cu o lungime totală de 35.000 de kilometri. El a subliniat importanța asigurării mobilității într-o țară densă din punct de vedere al populației, evidențiind faptul că 17 milioane de olandezi trăiesc pe o suprafață de aproximativ 42.000 kilometri pătrați.

"Și mobilitatea cu automobile electrice capătă popularitate, avem câteva mii de oameni care folosesc servicii de car-sharing în Olanda și biciclete electronice. În 2016, în Amsterdam, șoferii și-au încărcat mașinile electrice cu suficient curent astfel încât să circule 25 de milioane de kilometri. Numărul autovehiculelor electrice și hibrid este mai mare de 50.000, în baza datelor de anul trecut. În Olanda lucrăm îndeaproape pentru a asigura transportul smart, investim foarte mult pentru autovehiculele electrice și cele autonome și pentru renunțarea la combustibilii fosili. Haideți să gândim ambițios, mai ales la nivel local", a spus el.

Wijnand Marchal a reamintit că în urma cu doi ani, când Olanda a deținut Președinția Consiliului UE, a fost lansată o cooperare între statele membre prin semnarea Pactului de la Amsterdam, care promovează inclusiv armonizarea legislațiilor naționale cu decizia europeană privind fluidizarea traficului.

"Dacă se va continua administrarea actuală a traficului, se va ajunge la un haos și mai mare, care va costa evident și mai mult. Dacă investim de acum în moduri de transport mai smart, în piste de biciclete, în infrastructură pentru autovehicule hibrid și electrice, în transportul public, automat, pe viitor, orașul va câștiga bani, pentru că va deveni mai atractiv, mai verde, mai potrivit pentru locuire. Așadar, se va câștiga mai mult decât investiția inițială", a mai spus el.

Florin Mihălțan, prof. dr. la Institutul de Pneumoftizilogie "Marius Nasta", a atras atenția asupra faptului că poluarea este al doilea element generator de boli respiratorii după tabagism.

"Particulele diesel sunt cantonate, după ce trec de filtrul nas și căi aeriene superioare, în alveole, în periferia plămânului. Aceste particule au câteva consecințe negative. În primul rând, este vorba de efectul cancerigen. În ce privește efectul cancerigen, riscul relativ este de 1,5-2. A doua consecință gravă este pentru pacientul astmatic și pentru pacientul care are emfizem sau bronșită, unde generează obstrucție, hiperreactivitate și aduce acest pacient mult mai des la spital, în plină exacerbare. Deci, nu controlăm boala, dacă nu controlăm acest nivel de particule diesel în zonele poluante. Nu în ultimul rând, există o consecință și la nivel cardiac, pentru că boli ca de exemplu infarct miocardic, cardiopatie ischemică pot să fie influențate de aceste particule diesel", a explicat el.

Marius Nasta a vorbit și despre fenomenul de trecere bruscă de la temperaturi înalte la temperaturi joase, aspect care a afectat și Bucureștiul.

"În momentul în care se produce acest viraj, trebuie să știți că acest curent de aer antrenează nu doar particulele poluante, ci și factori alergenici și crește numărul de cazuri care se internează sau solicită servicii de urgență pentru afecțiuni respiratorii. Pacientul cronic este cel care suferă cel mai mult de pe urma acestei consecințe negative", a spus el.