Infecțiile din spitalele noastre au devenit subiect național imediat după tragedia din Colectiv. Așa am realizat că multe cazuri sunt ascunse și că mare pare din unitățile sanitare sunt focare de infecție greu de sterilizat. Sute de pacienți ies din spitale cu infecții nosocomiale grave și acum. Și ei sunt cazurile fericite. Alții, însă, mor din această cauză. În unele cazuri, bolnavii și familiile lor nici măcar NU sunt informați că au luat aceste bacterii. Reporterii Realitatea TV vă arată adevărul din spitale românești și ce au reușit mai marii din fruntea ministerelor să schimbe după tragedia care a zguduit din temelii, în urmă cu doi ani, întregul sistem de sănătate.
România, septembrie 2017. Adică, 2 ani după tragedia Colectiv. Alexandrul Ilioi, un bărbat de 58 de ani din Iași, a murit după aproximativ două săptămâni de suferință în Spitalul Sfântul Spiridon. Familia acestuia acuză că omul s-a stins din cauza unei infecții intraspitalicești.
Alexandru avea diabet, asta înseamnă că din start medicii de la Iași au știut că e sensibil la infecții.
La spital, acum e anchetă. Dar, asta nici nu-l învie pe Alexandru, nici nu schimbă procedurile și realitatea din spitale.
România a aflat cât de mari sunt problemele legate de igiena din spitale și de infecțiile nosocomiale după ce medicul Camelia Roiu, de la Spitalul de Arși din București a făcut publice imaginile cu un pacient cu larve în răni, la Terapie Intensivă. Secția a fost între timp renovată, dar doctorul Camelia Roiu susține că situația pentru pacienți nu s-a schimbat.
Reporterii Realitatea TV au încercat să afle aceste cifre, însă reprezentanții spitalului au spus că nu sunt disponibili pentru declarații.
O altă mare problemă este lipsa paturilor pentru marii arși, însă ministrul sănătății pasează vina la cei dinaintea lui.
Ministrul Bodog a făcut doar studii pentru inaugurarea unor noi centre pentru arși.
Așa că deocamdată, pacienții cu arsuri, dar și restul bolnavilor joacă la loterie cu bacteriile din spitalele vechi.
În anul 1997 s-au raportat cele mai multe infecții intraspitalicești. Ușor-ușor cifrele au început să scadă atingând cea mai mică valoare în anii 2009 și 2010. Din 2012 a început să crească din nou numărul raportărilor, ajungând anul trecut la jumătate din cât se raporta în 97.
INFECȚIILE INTRASPITALICEȘTI RAPORTATE ÎN ULTIMII ANI
anul 2014: 10.630 cazuri
digestive: 3.022
respiratorii: 2.463
urinare: 1.769
anul 2015: 12.316 cazuri
digestive: 4.074
respiratorii: 2.549
urinare: 1.938
anul 2016: 16.175 de cazuri
digestive: 5.695
respiratorii: 3.063
urinare: 2.419
Din anul 2014 au început să crească iar raportările. Așa se face că la nivel național erau anunțate oficial puțin peste 10.600 de cazuri, cele mai multe digestive. În anul 2015 numărul infecțiilor a crescut cu încă 2.000, cele digestive fiind pe primul loc la nivel național: 4.074, urmate de infecțiile respiratorii și cele urinare. Anul trecut, numărul românilor care au ieșit din spital cu infecții nosocomiale a ajuns la 16.175, după cum arată cifrele oficiale. Neoficial însă infecțiile sunt mai multe, susțin specialiștii.
SPITALELE CARE AU RAPORTAT ÎN 2016 CELE MAI MULTE INFECȚII
Spitalul de Urgență Timișoara: 1.215 cazuri
Spitalul Județean Sf. Spiridon din Iași: 1.064 de cazuri
Spitalul Universitar din Capitală: 941 de cazuri
Spitalul de Urgență Floreasca. 595 cazuri
Spitalul de Urgență Cluj-Napoca: 585 de cazuri
Locul întâi, la nivel național, este ocupat de Spitalul din Timișoara, acolo unde au fost raportate în 2016 1.215 cazuri. În Capitală, Spitalul Universiar a raportat cele mai multe infecții: 941, fiind urmat de Spitalul Floreasca cu aproape 600 de astfel de cazuri. Restul unităților sanitare au raportat prin comparație un număr foarte mic de infecții nosocomiale.
Dezinfectanții folosiți în spitale ar fi trebuit să elimine o parte dintre bacterii, însă după scandalul Hexi Pharma am aflat că unele dintre biocide au fost apă de ploaie. Acum, fiecare spital are contract pentru achiziția dezinfectanților, iar Ministerul Sănătății recunoaște că nu are o centralizare a lor. În schimb, spune că sunt făcute periodic controale, fără a furniza și concluziile acestora.
