Reforma pensiilor speciale, pusă în așteptare. Când ar putea veni Guvernul cu soluții concrete

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat joi, despre reforma pensiilor speciale, că în opinia sa, cu siguranță se poate rezolva această reformă în șase luni, așa cum se cere în PNRR.

Oficialul a precizat că variantele de lucru ar putea fi și o prelungire sau creștere a vârstei de pensionare și se poate discuta, în cazul reformei fiscale, de un alt sistem de impozitare.

Ministrul Finanțelor a fost întrebat după ședința de Guvern dacă mai are timp Guvernul pentru a rezolva reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde banii prevăzuți în PNRR și câți bani alocă statul în acest an pentru plata acestor privilegii.

”Cu siguranță se pot rezolva reformele, în cele șase luni, sau reforma, deci avem timp pentru a îndeplini acea condiție.

Privilegiile (...) sunt drepturi legale conferite de lege, deci nu aș putea să spun că fiecare minister are privilegii bugetate, are pensii bugetate și Ministerul Apărării și Ministerul de Interne.

Acestele sume sunt prevăzute și la celelalte ministere. Sper să reușim să îndeplinim condiția”, a spus ministrul Finanțelor Publice, conform News.ro.

El a precizat că discută cu ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, variantele de lucru.

”Se poate discuta și de o prelungire sau creștere a vârstei de pensionare, se poate discuta în cazul reformei fiscale și de un alt sistem de impozitare. Lucrurile pot fi rezolvate în termen util”, a dat asigurări Tanczos Barna.

Problema pensiilor speciale

România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, după ce Comisia Europeană a apreciat progresul substanțial realizat de autoritățile române în ultimele luni pentru a corecta și clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parțial îndeplinite, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

În acest sens, Executivul european a transmis, în data de 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro. Această decizie confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, se arată într-un comunicat remis la 27 martie AGERPRES.

În continuare, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3.

"Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății'', precizează MIPE.

În urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că un număr de 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară.

Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), după cum urmează: adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstituțională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale.

Ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro.

Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată - aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice - AMEPIP (valoare sumă suspendată - aproximativ 400 milioane euro).

În această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3. Astfel, în ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie.

O altă măsură este modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024.

Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme.

"Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României", afirmă reprezentanții MIPE.

România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.