Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat joi, despre reforma pensiilor speciale, că în opinia sa, cu siguranţă se poate rezolva această reformă în şase luni, aşa cum se cere în PNRR.
Oficialul a precizat că variantele de lucru ar putea fi şi o prelungire sau creştere a vârstei de pensionare şi se poate discuta, în cazul reformei fiscale, de un alt sistem de impozitare.
Ministrul Finanţelor a fost întrebat după şedinţa de Guvern dacă mai are timp Guvernul pentru a rezolva reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde banii prevăzuţi în PNRR şi câţi bani alocă statul în acest an pentru plata acestor privilegii.
”Cu siguranţă se pot rezolva reformele, în cele şase luni, sau reforma, deci avem timp pentru a îndeplini acea condiţie.
Privilegiile (...) sunt drepturi legale conferite de lege, deci nu aş putea să spun că fiecare minister are privilegii bugetate, are pensii bugetate şi Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne.
Acestele sume sunt prevăzute şi la celelalte ministere. Sper să reuşim să îndeplinim condiţia”, a spus ministrul Finanţelor Publice, conform News.ro.
El a precizat că discută cu ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş, variantele de lucru.
”Se poate discuta şi de o prelungire sau creştere a vârstei de pensionare, se poate discuta în cazul reformei fiscale şi de un alt sistem de impozitare. Lucrurile pot fi rezolvate în termen util”, a dat asigurări Tanczos Barna.
Problema pensiilor speciale
România urmează să primească o plată parţială de aproximativ 1,3 miliarde euro, după ce Comisia Europeană a apreciat progresul substanţial realizat de autorităţile române în ultimele luni pentru a corecta şi clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parţial îndeplinite, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
În acest sens, Executivul european a transmis, în data de 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parţială de aproximativ 1,3 miliarde euro. Această decizie confirmă recunoaşterea eforturilor depuse de Guvernul României şi marchează un pas clar în direcţia deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, se arată într-un comunicat remis la 27 martie AGERPRES.
În continuare, România are la dispoziţie un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei şi un termen de şase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată şi îndeplinirea integrală a jaloanelor şi ţintelor din cererea de plată nr. 3.
"Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plăţii'', precizează MIPE.
În urma evaluării îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că un număr de 68 de ţinte şi jaloane au fost evaluate pozitiv şi alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parţial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară.
Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), după cum urmează: adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; decizia Curţii Constituţionale privind dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstituţională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale.
Ulterior Deciziei Curţii Constituţionale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro.
Pe lângă acesta, mai rămân în analiză şi următoarele elemente: îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată - aproximativ 300 milioane euro) şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat şi desemnarea unei conducerii la Agenţia Naţională de Monitorizare şi Evaluare a Întreprinderilor Publice - AMEPIP (valoare sumă suspendată - aproximativ 400 milioane euro).
În această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcţia remedierii mai multor deficienţe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3. Astfel, în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă în domeniul companiilor deţinute de stat, au fost iniţiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecţie a conducerii AMEPIP şi actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiţi în consiliile de administraţie, în special pentru companiile din sectorul transporturi şi energie.
O altă măsură este modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024.
Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, împreună cu reprezentanţii Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părţii necontributive a pensiei, care să asigure acelaşi impact bugetar şi care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivităţii şi echităţii. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme.
"Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acţiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele şi instituţiile responsabile, pentru a asigura absorbţia integrală şi la timp a fondurilor europene disponibile României", afirmă reprezentanţii MIPE.
România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
