Potrivit ANI, decizia CCR „șterge cu totul partea de transparență” și reprezintă un regres major pentru România în lupta împotriva corupției și pentru integritatea în funcțiile publice. Publicul nu va mai avea acces la informații esențiale despre averile persoanelor publice, ceea ce va limita drastic controlul civic și jurnalistic asupra modului în care sunt gestionate resursele publice.
ANI subliniază că, la nivel internațional, peste 160 de țări au sisteme similare prin care publicul poate verifica averile, datoriile și împrumuturile persoanelor cu funcții publice, fiind o practică standard în combaterea corupției și asigurarea transparenței.
Agenția atrage atenția că decizia va avea consecințe negative în relația României cu organismele internaționale precum GRECO, OECD și ONU, unde transparența declarațiilor de avere este un criteriu esențial pentru evaluarea progresului în lupta anticorupție. România riscă să fie privită ca un stat care face pași înapoi în materie de integritate publică și stat de drept.
ANI a transmis că publicul are dreptul să fie informat cu privire la aspecte relevante ale vieții private ale persoanelor publice, iar limitele de ingerință în viața privată a acestora sunt, în mod justificat, mai largi decât în cazul persoanelor fără statut public. Prin restrângerea accesului la declarațiile de avere, controlul public asupra averilor demnitarilor și funcționarilor este anulat, iar riscul de corupție și îmbogățire nejustificată crește semnificativ.
ANI a anunțat că va respecta decizia CCR, dar avertizează că efectele se vor reflecta negativ în rapoartele internaționale privind lupta anticorupție, iar România riscă să piardă credibilitate și sprijin în forurile europene și globale.
Decizia CCR marchează astfel un moment de cotitură în ceea ce privește transparența și controlul public asupra averilor persoanelor cu funcții publice în România, cu efecte de amploare în plan intern și internațional.
