Război în Ucraina, ziua 805: TikTok-ul, folosit de Rusia pentru a submina Ucraina. Cum a devenit platforma o armă în război

UPDATE 20:25 - Statele UE au convenit ca veniturile din activele rusești înghețate să fie folosite pentru susținerea militară a Ucrainei

Ambasadorii statelor UE au ajuns miercuri la un acord de principiu pentru ca veniturile rezultate din activele rusești înghețate în urma sancțiunilor impuse Rusiei după invazia din Ucraina să fie folosit pentru finanțarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, a anunțat președinția belgiană a Consiliului UE, relatează agențiile AFP și EFE.

"Ambasadorii UE au convenit în principiu măsuri asupra beneficiilor extraordinare rezultate din activele imobilizate ale Rusiei", a menționat președinția belgiană într-un mesaj pe platforma X, adăugând că acești bani vor "servi la susținerea redresării și a apărării militare a Ucrainei".

Propunerea în acest sens a venit în luna martie din partea Comisiei Europene. Executivul comunitar a cerut ca veniturile rezultate din activele rusești înghețate, cum ar fi de exemplu dobânzile, să fie utilizate pentru achiziția de arme și muniții destinate Ucrainei. Sumele obținute din respectivele venituri sunt estimate între 2,5 și 3 miliarde de euro anual.

În urma sancțiunilor impuse după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 192 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare și sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.

UPDATE 19:10 - Parlamentul adoptă un proiect de lege care dă undă verde mobilizării deținuților în armată

Parlamentul de la Kiev a adoptat miercuri un proiect de lege care permite anumitor categorii de deținuți să meargă să lupte pe front în schimbul unei amnistii, într-un moment în care Ucraina încearcă să mobilizeze mai mulți soldați împotriva trupelor Rusiei, relatează AFP.

Pe Facebook, deputata Olena Șuliak, din partea partidului Slujitorul Poporului al președintelui Volodimir Zelenski, a indicat că textul a fost adoptat cu 279 de voturi "pentru", în a doua lectură. Acesta urmează să fie de acum înaintat șefului parlamentului, iar apoi președintelui ucrainean.

Șuliak a explicat că măsura se adresează exclusiv deținuților voluntari și va fi necesar acordul autorităților militare după examinarea stării de sănătate fizică și psihică a acestora.

Mobilizarea nu se va aplica în cazul deținuților condamnați pentru anumite crime grave, în special "omucideri voluntare a peste două persoane", violențe sexuale, atingeri aduse securității naționale sau condamnări "grave" pentru corupție, a detaliat Olena Șuliak.

Persoanele condamnate în timp ce ocupau funcții politice importante nu vor fi eligibile pentru această măsură.

Acești pușcăriași vor servi în unități speciale ale armatei, a mai precizat ea.

De asemenea, deputata ucraineană a indicat că doar deținuții cu o pedeapsă mai mică de trei ani de închisoare ar putea face o astfel de cerere.

UPDATE 17:15 - Oligarhul Igor Kolomoiski, investigat pentru comandarea unui asasinat

Procuratura ucraineană a anunțat miercuri investigarea unui "faimos om de afaceri", acuzat deja de alte delicte, pentru comandarea unei crime ce urma să fie comisă de un grup de asasini plătiți, relatează agenția EFE.

Comunicatul procuraturii este însoțit de o fotografie pixelată în care poate fi totuși distinsă fizionomia oligarhului Igor Kolomoiski, care a jucat un rol cheie în ascensiunea la putere a actualului președinte Volodimir Zelenski.

Kolomoiski se află arest preventiv din septembrie și așteaptă să fie judecat după ce a fost pus sub acuzare în două dosare penale pentru fraudă și spălare de bani.

În noul dosar anunțat miercuri, el este acuzat că a plătit un grup de infractori pentru a-l ucide pe directorul unui cabinet de avocatură care nu a anulat o decizie a unei adunări generale a acționarilor ce nu-i era favorabilă. Conform presei ucrainene, este vorba despre o companie siderurgică în care Kolomoiski era acționar minoritar.

Potrivit publicației Ukrainska Pravda, tentativa de asasinat a avut loc în anul 2003 în orașul Feodosia din peninsula Crimeea, astăzi ocupată de Rusia. Asasinii au țintit în organele vitale ale victimei, care totuși a supraviețuit. Autorii atacului au fost condamnați la pedepse cuprinse între 6 și 12 ani de închisoare, dar până în prezent Kolomoiski a scăpat de implicarea în acest caz.

UPDATE 13:48 - Lituania este gata să trimită trupe în Ucraina, afirmă premierul de la Vilnius

Lituania este pregătită să își trimită soldații într-o misiune de instruire în Ucraina, în ciuda amenințărilor nucleare pe care le lansează Rusia, a anunțat prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte, miercuri, într-un interviu pentru Financial Times, potrivit The Moscow Times.

Afirmațiile premierului lituanian au venit în contextul în care Ministerul rus al apărării au anunțat exerciții cu arme nucleare tactice ca răspuns la „amenințările și provocările” Occidentului.

„Dacă ne-am gândi doar la răspunsul rusesc, atunci nu am trimite nimic. În fiecare săptămână auzi ca va fi lovit cineva cu arme nucleare”, a declarat Simonyte pentru FT, în legătură cu posibilitatea de a fi trimise trupe lituaniene în Ucraina.

UPDATE 12:31 - Rusia amenință că va ataca trupele franceze, dacă acestea vor fi trimise în Ucraina

Rusia a avertizat miercuri Franța că, dacă președintele Emmanuel Macron va trimite trupe în Ucraina, atunci acestea vor fi văzute ca ținte legitime de către armata rusă, relatează Reuters.

Președintele Macron a provocat controverse în februarie, spunând că nu poate exclude desfășurarea de trupe terestre în Ucraina în viitor. Liderul francez a avertizat că, dacă Rusia va câștiga în Ucraina, atunci credibilitatea Europei va fi redusă la zero. El și-a reconfirmat această poziție într-un interviu recent acordat revistei The Economist.

"Este știut faptul că Macron însuși explică această retorică prin dorința de a crea un fel de ambiguitate strategică pentru Rusia", a comentat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. "Trebuie să îl dezamăgim - pentru noi situația pare mai mult decât sigură", a adăugat Zaharova într-un briefing de presă.

UPDATE 11:00 - SUA anunță dacă trimit sau nu soldați în Ucraina. „Nu putem lăsa Ucraina să piardă războiul”

Statele Unite nu intenționează să își trimită trupele în Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Matthew Miller.

"Nu voi comenta declarațiile făcute de membri ai Congresului. Președintele a spus clar că nu va trimite trupe americane să lupte în Ucraina", a declarat el, comentând declarația liderului democrat din Camera Reprezentanților (camera inferioară a Congresului SUA), Hakeem Jeffries, care a afirmat că Washingtonul va trebui probabil să își desfășoare trupele în zona de conflict din Ucraina în cazul unei înfrângeri a Kievului.

"Nu putem lăsa Ucraina să cadă, pentru că, dacă o va face, atunci există o probabilitate semnificativă ca America să fie nevoită să intre în conflict - nu doar cu banii noștri, ci și cu militarii și militarii noștri", a declarat el într-un interviu acordat televiziunii CBS, și citat de TASS

UPDATE 8:38 - Rusia a vizat instalații energetice, într-un atac aerian asupra Ucrainei / Deocamdată nu au fost raportate victime

Un atac aerian rusesc asupra Ucrainei a avariat mai multe instalații, într-un atac care a vizat infrastructura energetică din întreaga țară, au declarat, miercuri, oficiali ucraineni din domeniul militar și energetic, transmite Reuters.

"Un alt atac masiv asupra industriei noastre energetice!", a scris ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Au fost vizate instalațiile de generare și transmitere a energiei electrice din regiunile Poltava, Kirovohrad, Zaporojie, Liov, Ivano-Frankivsk și Vinnîțea, a adăugat el.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Ucraina a avertizat că Rusia își extinde utilizarea TikTok pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea președinției lui Volodimir Zelenski și pentru a submina moralul națiunii, în timp ce Kremlinul își exercită avantajul atât în spațiul cibernetic, cât și pe câmpul de luptă, scrie Bloomberg.

Rusia „plusează”. Amenință o țară NATO cu represalii, dacă ucrainenii vor folosi armamentul trimis de acest stat

Legiunile de influenceri și roboți ai Rusiei se află în spatele unei serii de videoclipuri virale TikTok care au ca punct zero data de 20 mai – data la care s-ar fi încheiat primul mandat al lui Zelenski dacă ciclul electoral al țării nu ar fi fost întrerupt din cauza legii marțiale, potrivit lui Andriy Kovalenko, un oficial de rang înalt care se concentrează pe diseminarea de informații false de către Rusia în timp de război.

„Rusia ne domină pe TikTok datorită amplorii” operațiunii sale, a declarat Kovalenko, care conduce un departament din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, într-un interviu la Kiev. „Rușii au început să lucreze sistematic pe TikTok și utilizează cu succes această platformă”.