Război în Ucraina, ziua 736: Zelenski le cere aliaților să grăbească furnizarea de arme și muniții: Ne confruntăm cu un asasin

UPDATE - SUA il acuză pe Putin de iresponsabilitate după reluarea retoricii cu amenințarea nucleară

"Nu este prima dată când asistăm la o retorică iresponsabilă din partea lui Vladimir Putin. Nu este un mod de a vorbi pentru liderul unui stat dotat cu armă nucleară", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Oficialul american a amintit că "în trecut, am comunicat în mod privat și direct cu Rusia cu privire la consecințele utilizării unei arme nucleare".

"Nu avem niciun semn care să indice că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară", a menționat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

"Nu este prima dată când asistăm la o retorică iresponsabilă din partea lui Vladimir Putin. Nu este un mod de a vorbi pentru liderul unui stat dotat cu armă nucleară", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Într-un discurs, președintele rus s-a adresat occidentalilor spunându-le că "trebuie să înțeleagă că și noi avem arme capabile să lovească ținte de pe teritoriul lor.

UPDATE 19:40 - Decesul opozantului Navalnîi: Opt state din UE, inclusiv România, cer noi sancțiuni contra Rusiei

Opt state membre ale UE, respectiv Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România și Suedia, au cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei după moartea opozantului Aleksei Navalnîi, relatează joi agenția EFE.

"Moartea lui Navalnîi este un alt semnal al represiunii accelerate și sistematice în Rusia (...) Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru ca leadership-ul politic al Rusiei și autoritățile sale să fie trase la răspundere și să impunem mai multe costuri pentru acțiunile lor, inclusiv prin sancțiuni", notează miniștrii de externe din cele opt țări într-o scrisoare transmisă miercuri șefului diplomației europene Josep Borrell și consultată de agenția spaniolă de presă.

Cei opt miniștri și-au exprimat susținerea față de propunerea pe care însuși Borrell a formulat-o săptămâna trecută pentru sancționarea unor noi persoane și entități în baza regimului de sancțiuni al UE împotriva încălcării drepturilor omului, iar această serie de sancțiuni să poarte chiar numele lui Navalnîi.

UPDATE 19:30 Agențiile funerare din Moscova nu vor să închirieze o mașină pentru a transporta sicriul lui Navalnîi la înmormântarea ce va avea loc de vineri

Alianții fostului dizident rus Aleksei Navalnîi au declarat joi că nu reușesc să închirieze o mașină funerară care să transporte sicriul acestuia la biserica din suburbia moscovită unde vineri va avea loc slujba de înmormântare.

Purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, a declarat pe X (ex-Twitter) că persoane necunoscute au amenințat telefonic furnizorii de servicii funerare și că, prin urmare, nimeni nu a acceptat să-i transporte trupul, pe 1 martie, relatează Reuters și Meduza.io, citate de Agerpres."Este o adevărată rușine. Șoferii de mașini funebre refuză acum să îl ia pe Aleksei de la morgă", a deplâns pe Telegram Ivan Jdanov, unul dintre apropiații opozantului decedat.

UPDATE 15.00 -  Ucraina a identificat 511 persoane suspectate de crime de război comise de ruși după februarie 2022 și a pronunțat deja 81 de condamnări, a declarat joi, la Kiev, procurorul general al acestei țări. 

Andriy Kostin a luat cuvântul la o conferință privind crimele de război, alături de procurorii-șefi din Polonia, Lituania și România și de președintele serviciului de justiție al UE, Eurojust. În cadrul unei conferințe de presă care a urmat întâlnirii lor, procurorii au anunțat semnarea unei prelungiri cu doi ani a activității Echipei comune de anchetă, o inițiativă a cinci țări din UE pentru investigarea crimelor de război.

Rusia a negat că trupele sale au comis crime de război, în ciuda faptului că în conflict au fost uciși mii de civili ucraineni. Echipa comună de anchetă desfășoară ceea ce șeful Eurojust, Ladislav Harman, spune că este „cea mai mare investigație de crime de război din istorie".

UPDATE 14.00 -  Armata ucraineană a afirmat că joi a doborât în total trei avioane rusești Su-34. 

„După operațiuni de luptă reușite împotriva unui avion inamic azi-noapte, alte două avioane rusești au fost distruse: bombardiere de vânătoare Su-34 în sectoarele Avdiivka și Mariupol", a declarat șeful armatei Oleksandr Sîrski pe aplicația de mesagerie Telegram.

Ministerul ucrainean al apărării a adăugat „că au fost distruse 13 avioane rusești în 12 zile, așa că rămânem fără glume în ce privește aeronavele rusești”.

UPDATE 11:45 - Ucraina respinge atacuri ale Rusiei, dar situația este dificilă, afirmă comandantul șef al armatei

Forțele ucrainene au respins trupele ruse din satul Orlovka, la vest de Avdiivka, dar situația de pe frontul de est rămâne dificilă, a afirmat joi comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, transmite Reuters.

Orlovka se află la mai puțin de 2 kilometri nord-vest de Lastocikine, sat recent ocupat de forțele ruse.

Săptămâna trecută, forțele ruse au capturat orașul strategic Avdiivka din estul Ucrainei, după un asalt care a durat câteva luni, și acum fac presiuni în alte zone de-a lungul liniei frontului, afirmă autoritățile ucrainene.

Armata ucraineană a anunțat săptămâna aceasta că s-a retras din alte două sate de lângă Avdiivka, pierzând și mai mult teren în contextul în care sprijinul din partea aliaților săi occidentali e pe cale să se epuizeze.

UPDATE ORA 9:01 - Zelenski i-a mulțumit liderului sârb pentru sprijin. La summitul din Albania a încercat să convingă liderii regionali să facă arme împreună

Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiyi-a mulțumit miercuri președintelui sârb Aleksandar Vucic pentru sprijinul acordat în războiul pe care Moscova îl poartă de doi ani împotriva Ucrainei și s-a angajat să lucreze în continuare la un plan pentru a pune capăt conflictului, relatează Reuters.

Vucic, care s-a întâlnit cu liderul ucrainean la un summit al țărilor din sud-estul Europei, în Albania, a oferit ajutor umanitar suplimentar și a declarat că el crede că "doar dialogul constructiv și soluțiile diplomatice pot aduce pacea". Într-o postare pe Instagram, el a mulțumit, de asemenea, Ucrainei pentru că a fost una dintre puținele țări care s-au abținut să recunoască provincia separatistă sârbă Kosovo.

Zelenski "a remarcat importanța participării Serbiei" la punerea în aplicare a planului de pace al Ucrainei, care prevede retragerea trupelor rusești și restabilirea granițelor post-sovietice ale Ucrainei din 1991. El a precizat, într-o postare pe X, că a discutat cu Vucic și despre "provocările politice și de securitate din Europa de Est".

Anul trecut, un document clasificat al Pentagonului spunea că Serbia a fost de acord să furnizeze arme Kievului sau că le-a trimis deja, în ciuda neutralității sale declarate în războiul din Ucraina și a relațiilor bune cu Moscova. Serbia a refuzat să sancționeze Rusia, cu care are legături tradiționale.

UPDATE ORA 6:47

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaților săi decizii care să grăbească furnizarea de arme și muniții, insistând că nu mai este timp de pierdut în fața armatei președintelui rus Vladimir Putin. ”Nu avem timp și nici alternative. Ne confruntăm cu un asasin. Cu un Hitler numărul doi”, a spus Zelenski.

De asemenea, vicepremierul ucrainean Kubrakov a mărturisit că Ucraina nu are de gând să își închidă granița cu Polonia și nu este angajată în discuții pe această temă, a declarat miercuri vicepremierul Oleksandr Kubrakov, potrivit Reuters.

”Ucraina nu are de gând să își închidă granițele cu Polonia. Nimeni din partea ucraineană nu negociază pe această temă”, a scris Kubrakov pe X.

”Poporul nostru luptă pentru existența sa într-un război cu agresorul rus. Pentru noi, o graniță stabilă este o chestiune de supraviețuire”, a mai menționat oficialul.