Război în Ucraina, ziua 721. Kremlinul respinge avertismentele europene privind propaganda rusă - LIVE TEXT

UPDATE 21:14 -  Lavrov spune că Rusia este deschisă la negocieri, cu condiția să păstreze teritoriile ucrainene ocupate

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat, miercuri, în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, că Rusia este deschisă negocierilor pentru soluționarea conflictului din Ucraina, dar cu condiția să fie acceptate câștigurile teritoriale obținute de armata rusă, transmite agenția EFE citată de Agerpres.

"Suntem deschiși unei soluții politice și diplomatice bazată pe respectarea intereselor noastre legitime, pe luarea în considerare a realităților create de-a lungul multor ani și care au condus la situația actuală", a afirmat Lavrov.

Dar "aceia care ne-au declarat război nu au nicio propunere semnificativă, iar în condițiile în care nu sunt dispuși să țină cont de interesele noastre și de situația de pe teren sunt puține șanse să se ajungă la un acord la masa negocierilor. Nu se întrevăd astfel de opțiuni", a argumentat șeful diplomației ruse. Prin urmare, "a vorbi despre masa negocierilor nu este posibil în acest moment", a punctat el.

Aceasta pentru că Washingtonul și aliații săi continuă "să viseze la o înfrângere strategică" a Rusiei, cu toată că, după ce a văzut recentele progrese ale trupelor ruse pe câmpul de luptă, "Occidentul deja nu mai vorbește despre victoria sa, ci despre cum să evite ca (președintele rus Vladimir) Putin să câștige", a continuat Lavrov.

UPDATE 20:00 - UNESCO: Războiul din Ucraina a provocat distrugeri de patrimoniu în valoare de 3,5 miliarde de dolari

Războiul din Ucraina a provocat distrugeri în valoare de 3,5 miliarde de dolari în patrimoniul și sectorul cultural al țării și a generat pierderi de venituri în valoare de 19 miliarde de dolari în divertisment, artă și turism, a estimat marți UNESCO, scrie Le Figaro.

În aprilie, organizația ONU pentru educație, știință și cultură, cu sediul la Paris, estimase pagubele la aproape 2,6 miliarde de dolari, iar pierderile din turism, artă și divertisment la aproximativ 14,6 miliarde de dolari.

Pentru a ajunge la aceste cifre, UNESCO a identificat aproximativ 5.000 de situri distruse de la invazia rusă din februarie 2022, inclusiv 341 de situri culturale deteriorate - față de 248 în aprilie 2023. Două situri din patrimoniul mondial UNESCO în special, centrul istoric din Lviv (în vestul țării) și Odesa (în sud), au fost afectate de bombardamentele rusești.

UPDATE 17:00 - Olanda va furniza Ucrainei tehnologie pentru drone avansate

Olanda se alătură unei coaliții militare cu alți aliați, inclusiv Marea Britanie, care va furniza Ucrainei tehnologie avansată pentru drone și va consolida capacitățile sale ofensive în războiul împotriva Rusiei, a anunțat miercuri ministrul olandez al apărării Kasja Ollongren într-un interviu acordat Reuters.

 Angajamentul Olandei pentru drone vine în plus față de avioanele de luptă F-16, artileria, muniția și sistemele de apărare antiaeriană furnizate Kievului.

Pentru Olanda, ar putea exista costuri suplimentare pe lângă cele 2 miliarde de euro alocate deja pentru 2024, a arătat ministrul Kasja Ollongren.

Declarațiile au fost făcute înaintea celor două zile de reuniuni ale miniștrilor apărării din cadrul NATO, care încep miercuri la Bruxelles.

UPDATE - Noul comandant al armatei ucrainene găsește situația de pe front "extrem de complexă și tensionată"

Noul comandant-șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunțat miercuri că a vizitat cele mai fierbinți zone de pe frontul de est împreună cu ministrul apărării, Rustem Umerov, și a descris situația din teren ca fiind "extrem de complexă și tensionată", relatează Le Figaro.

"Ocupanții ruși continuă să își sporească eforturile și să depășească numeric" forțele ucrainene, a declarat Oleksandr Sîrski într-un mesaj pe Telegram, în timp ce Ucraina se străduiește să refacă rândurile armatei sale, iar ajutorul militar american, de care țara are nevoie pentru a-i înfrunta pe ruși, rămâne blocat.

"Facem tot posibilul pentru a împiedica inamicul să avanseze pe teritoriul nostru și pentru a ne menține pozițiile", a dat asigurări Oleksandr Sîrski. "Luăm toate măsurile posibile pentru a ne reduce la minimum pierderile și a salva viețile soldaților noștri", mai spune comandantul armatei ucrainene, care a fost numit în funcție săptămâna trecută, înlocuindu-l pe generalul Valeri Zalujni.

UPDATE 11:57 - Guvernatorul din Kaliningrad dă vina pe Immanuel Kant pentru războiul din Ucraina 

Judecata guvernatorului rus este imperativă și categorică. "Vreau să arăt că Immanuel Kant, care s-a născut aici în urmă cu aproape 300 de ani, are o legătură aproape directă cu haosul global (...) cu care ne confruntăm astăzi. Mai mult, el are o legătură directă cu conflictul militar din Ucraina", a afirmat, vinerea trecută, guvernatorul din Kaliningrad, Anton Alihanov, ale cărui declarații au fost redate de mai multe media rusești, printre care Moscow Times și Meduza.

UPDATE 11:54 - Risc crescut de „accident” nuclear, spune Kremlinul. 

Riscul unui război nuclear „accidental” a crescut puternic pe fondul problemelor de sănătate pentru președintele american Joe Biden și șeful Pentagonului Lloyd Austin, a declarat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Mikhail Popov.

„În situația politică internă dificilă și nervoasă din Statele Unite care s-a dezvoltat recent, costul unei greșeli manageriale, făcută conștient sau involuntar de liderii țării, a crescut semnificativ. Și nu este departe de o catastrofă globală”, a spus Popov într-un interviu pentru Izvestia.

UPDATE 11:37 - Ucraina a mai scufundat o navă a rușilor din Marea Neagră - informații de la spionajul militar

Mai multe drone au lovit, miercuri dimineață, nava rusească de debarcare Caesar Kunikov din Marea Neagră, iar aceasta s-a scufundat, susține serviciul de informații al armatei ucrainene.

Operațiunea a avut loc miercuri în zori, când drone ale serviciului de informații al armatei ucrainene au atacat nava rusească Caesar Kunikov, relatează Ukrainska Pravda, citând surse din spionajul militar. Deocamdată Kievul nu a confirmat oficial această acțiune.

UPDATE 9:39 - Miniștrii apărării NATO discută despre sprijinul pentru Ucraina și bugetul alocat apărării

Miniștrii apărării din statele membre ale NATO se întrunesc miercuri și joi la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul pentru efortul militar al Ucrainei, țară invadată în urmă cu aproape doi ani de Rusia, și despre angajamentul de alocare a cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, informează DPA.

În prima zi va avea loc o reuniune a aliaților Ucrainei coordonată de SUA.

Discuțiile de la sediul NATO din Bruxelles riscă să fie umbrite de comentariile făcute recent de fostul președinte american Donald Trump, care a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere țările Alianței Nord-Atlantice a căror contribuție financiară este insuficientă.

În timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, Trump, care îl va înfrunta probabil pe Joe Biden la alegerile prezidențiale americane din noiembrie, a evocat o conversație pe care ar fi avut-o cu liderul unui alt stat membru al Alianței, fără a-i dezvălui numele. "Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: "Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?" ", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiți facturile".

Statele din NATO au convenit începând din 2006 să cheltuiască pentru apărare cel puțin 2% din PIB-ul lor, însă numai câteva dintre ele au atins acest obiectiv.

După ce Rusia și-a extins invazia din Ucraina și Donbas și asupra restului teritoriului ucrainean în februarie 2022, țările membre NATO - în special Germania - și-au reafirmat acest angajament.

Parlamentul federal german a aprobat pentru 2024 un buget național ce prevede 2% din PIB pentru apărare.

Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a respins avertismentele europene referitoare la "propaganda rusă", declarând că orice opinie divergentă față de narativele principale este automat catalogată ca "propagandă" de către statele occidentale, conform relatărilor Reuters.

În acest context, lui Peskov i-a fost adresată o întrebare despre discuțiile dintre miniștrii de externe din Franța, Germania și Polonia, care au exprimat preocupări legate de intensificarea activităților de propagandă rusă în Europa, în preajma viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European din luna iunie.

"Este evident acum că orice surse, mass-media sau materiale de pe internet, care nu îndeplinesc criteriile, nu operează în cadrul curentului informațional principal și încearcă să acopere evenimentele din diferite unghiuri, sunt identificate imediat ca fiind instrumente de propagandă", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

"Acest lucru este absolut contrar idealurilor unei prese libere și demonstrează încă o dată disponibilitatea autorităților de a pedepsi presa care nu le place.

Acest lucru se întâmplă des în Europa acum", a afirmat Peskov.