UPDATE 20:10 - Rusia acuză Kievul că ar fi la originea exploziilor feroviare în care au murit șapte persoane în Kursk și Briansk
Rusia a acuzat marți Kievul că se află la originea exploziilor care au provocat în weekend prăbușirea a două poduri și accidentele de tren în care au murit șapte persoane și peste 100 au fost rănite, printre care și minori, transmit AFP și EFE, citate de Agerpres.
Anchetatorii ruși au găsit fragmente de dispozitive explozive la locurile deraierii trenurilor și intenționează să îi aducă în fața justiției pe „organizatorii și autorii acestor crime inumane”, a adăugat sursa citată.
UPDATE 19:20 - Ucraina, invitată la summitul NATO de la Haga, în perioada 24-26 iunie, anunţă Zelenski
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă că Ucraina a fost invitată la summitul NATO de la Haga, la sfârşitul lui iunie, după ce a avertizat că o absenţă a ţării sale de la reuniune ar reprezenta ”o victorie” a omologului său rus Vladimir Putin, care se opune aprig unei aderări a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică, relatează AFP.
”Am fost invitaţi la summitul NATO. Cred că este un lucru foarte important”, a declarat preşedintele ucrainean luni, la Vilnius, în urma unei întâlniri la Vilnius, în Lituania, cu secretarul general al NATO Mark Rutte.
UPDATE 16:50 - Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat, marţi, că a lovit cu explozibili amplasaţi sub apă podul Kerci, care leagă Rusia de Crimeea ocupată. Acesta este unul dintre proiectele la care Vladimir Putin ţine foarte mult, fiind construit la ordinul său după anexarea peninsulei ucrainene anexate unilateral în 2014.
SBU a subliniat că agenţii săi au minat pilonii podului rutier şi feroviar din Crimeea, numit şi Podul Kerci, şi au detonat prima încărcătură marţi la ora 4:44 dimineaţa. Întreaga operaţiune a durat câteva luni, a precizat agenţia.
„SBU a efectuat o nouă operaţiune specială unică şi a lovit podul din Crimeea pentru a treia oară - de data aceasta sub apă! Operaţiunea a durat mai multe luni. Agenţii SBU au minat pilonii acestei instalaţii ilegale. Şi astăzi, fără victime civile, primul dispozitiv exploziv a fost activat la ora 4:44 dimineaţa!” - anunţă SBU într-o postare pe Telegram însoţită şi de un video cu momentul detonării.
Suporturile subacvatice ale pilonilor au fost grav avariate la nivelul inferior, care precizează că a folosit explozibil echivalent cu 1.100 kg de TNT.
„Dumnezeu iubeşte Trinitatea, iar SBU merge întotdeauna până la capăt şi nu se repetă niciodată. Anterior, am lovit podul din Crimeea de două ori, în 2022 şi 2023. Aşa că astăzi am continuat această tradiţie, sub apă. Nu există loc pentru niciun obiect ilegal al Federaţiei Ruse pe teritoriul ţării noastre. Prin urmare, podul din Crimeea este o ţintă legitimă, mai ales având în vedere că inamicul l-a folosit ca arteră logistică pentru aprovizionarea trupelor sale. Crimeea este Ucraina, iar orice manifestare de ocupaţie va fi întâmpinată cu răspunsul nostru dur”, a declarat generalul Vasil Maliuk, şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, care a supravegheat personal operaţiunea şi a coordonat planificarea acesteia.
Această operațiune a avut loc după ce SBU a lansat duminică un raid aerian asupra flotei ruse de bombardiere strategice cu capacitate nucleară.
UPDATE 14:45 - O delegaţie a guvernului ucrainean a sosit marţi la Washington pentru a discuta despre sprijinul militar şi sancţiunile împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Andrii Yermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, a anunțat că a sosit la Washington împreună cu prim-viceprim-ministrul Iulia Svîrîdenko şi cu alţi oficiali guvernamentali.
„Vom promova activ chestiunile importante pentru Ucraina. Agenda noastră este foarte cuprinzătoare. (...) Intenţionăm să discutăm despre sprijinul în domeniul apărării şi despre situaţia de pe câmpul de luptă, întărirea sancţiunilor împotriva Rusiei”, a declarat Iermak pe aplicaţia Telegram.
Șeful de cabinet al lui Zelenski a adăugat că oficialii vor discuta şi despre acordul bilateral referitor la minerale, care acordă Statelor Unite acces preferenţial la noi proiecte miniere ucrainene şi înfiinţează un fond de investiţii ce ar putea fi utilizat pentru reconstrucţia Ucrainei.
UPDATE 13:40 - Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat marţi că scopul negocierilor de pace cu Ucraina este asigurarea unei victorii rapide şi totale a Moscovei.
„Negocierile de la Istanbul nu au ca scop ajungerea la un compromis de pace în condiţiile delirante impuse de altcineva, ci asigurarea victoriei noastre rapide şi distrugerea completă a regimului neonazist.(...)Despre asta este vorba în memorandumul rus publicat ieri”, a scris Medvedev pe Telegram.
Oficialul rus de rang înalt în domeniul securităţii a făcut referire la condiţiile prezentate Ucrainei în cadrul negocierilor de la Istanbul de luni. Acestea includ cedarea şi mai multor teritorii, transformarea Ucrainei în ţară neutră, acceptarea limitării dimensiunii armatei ei şi organizarea de noi alegeri parlamentare şi prezidenţiale.
UPDATE 13:00 - Delegația Rusiei prezentă la negocierile de la Istanbul a cerut, luni, Ucrainei să renunțe la mari porțiuni din teritoriu și să accepte limitarea numerică a armatei sale, în schimbul păcii, potrivit memorandumului publicat de presa rusă, informează Reuters.
Memorandumul rus, care a fost publicat de agenţia de ştiri Interfax, stipulează că o soluţionare a războiului ar necesita recunoaşterea internaţională a Crimeei - peninsulă ucraineană anexată de Rusia unilateral în 2014 - şi a altor patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu propriu, dar pe care nu le controlează în totalitate. Ucraina trebuie să îşi retragă forţele din toate aceste regiuni, solicită Moscova.
Totodată, documentul reafirmă cererea Moscovei ca Ucraina să devină o ţară neutră - excluzând aderarea la NATO - şi vrea ca aceasta să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să facă din rusă o limbă oficială şi să adopte o interdicţie legală în ceea ce priveşte „glorificarea nazismului”. Ucraina respinge acuzaţia de nazism ca fiind absurdă şi neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.
De asemenea, Rusia şi-a oficializat condiţiile pentru orice încetare a focului în vederea unui acord de pace, prezentând două opţiuni care au părut a fi amândouă neviabile pentru Ucraina.
Conform textului, prima opţiune este ca Ucraina să înceapă o retragere militară completă din regiunile Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson. Dintre acestea, Rusia o controlează pe deplin doar pe prima, dar deţine doar aproximativ 70% din restul.
Opţiunea a doua este un pachet care ar presupune ca Ucraina să înceteze redesfăşurările militare şi să accepte oprirea furnizării de ajutor militar, comunicaţii prin satelit şi informaţii din străinătate. Kievul ar trebui, de asemenea, să ridice legea marţială şi să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare în termen de 100 de zile.
Vladimir Medinski, șeful delegaţiei ruse la negocierile de la Istanbul, a declarat că Moscova a sugerat, de asemenea, o „încetare a focului specifică de două până la trei zile în anumite secţiuni ale frontului”, astfel încât trupurile soldaţilor morţi să poată fi colectate.
Termenii, prezentaţi oficial în cadrul negocierilor de la Istanbul, au evidenţiat refuzul Moscovei de a face compromisuri cu privire la obiectivele sale într-un război de lungă durată, în ciuda apelurilor preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt „băii de sânge” din Ucraina.
Ucraina a respins în mod repetat condiţiile Rusiei, considerându-le echivalente cu capitularea.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, care a condus delegaţia ţării sale, a declarat că Kievul - care şi-a elaborat propria foaie de parcurs pentru pace - va examina documentul rusesc, pe care nu l-a comentat imediat.
UPDATE 12:00 - Doi oameni au fost uciși și aproape 20 au fost răniți, marți, într-un atac rusesc cu rachete asupra orașului Sumî, din nord-estul Ucrainei, unde Kievul se așteaptă la o nouă ofensivă de amploare a trupelor Moscovei, transmite AFP.
”Din nefericire, două persoane au decedat” și ”alte aproape 20 au fost rănite în urma unui atac inamic la Sumî”, a declarat responsabilul administrației militare regionale de la Sumî, Oleg Grigorov.
Potrivit lui, Sumî a fost vizat ”în jurul orei 9 în această dimineață” de cinci tiruri cu rachete ruse, care au avariat ”o instituție medicală, vehicule și case”.
Totodată, responsabilul administrației militare regionale de la Sumî a ținut să precizeze faptul că printre răniți, dintre care ”unii grav”, se numără inclusiv un adolescent de 17 ani.
UPDATE 11:00 - Atacurile de peste noapte ale Rusiei au ucis o persoană în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei şi au rănit alți câțiva oameni în oraşul Cernihiv din nord, au anunțat marţi oficialii regionali ucraineni, relatează Reuters.
Vitali Karabanov, şeful administraţiei militare a oraşului, a afirmat că o companie privată a fost atacată în orăşelul Balakliia din regiunea Harkov, care se învecinează cu Rusia, iar un angajat a murit şi alte câteva persoane au fost rănite.
„Un atac masiv cu UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) asupra oraşului”, a anunţat Karabanov, fără a oferi detalii cu privire la amploare.
Dronele căzute pe străzi şi clădiri rezidenţiale din oraşul nordic Cernihiv au provocat mai multe incendii, inclusiv locuinţelor, a declarat pe Telegram Dmitro Brîjînski, şeful administraţiei militare a oraşului. Patru persoane au fost spitalizate, a precizat oficialul. Serviciul de urgenţă a anunţat că alte 20 de persoane, inclusiv opt copii, au primit asistenţă medicală la faţa locului.mServiciul a postat fotografii pe contul său de Telegram în care se văd pompieri luptându-se cu flăcările în întuneric şi medici care se ocupă de un grup de copii.
În oraşul port Odesa din sudul ţării, atacurile aeriene ruseşti de peste noapte au avariat clădiri rezidenţiale şi infrastructura civilă, dar nu au existat răniţi, a scris primarul Hennadi Truhanov pe Telegram.
Știre inițială:
Guvernatorii instalați de Kremlin în cele două regiuni din sudul Ucrainei au declarat că atacurile ucrainene au determinat autoritățile să introducă măsuri de urgență în livrarea de energie.
Guvernatorul instalat de Rusia, Yevgeny Belitsky, a transmis, printr-o postare pe Telegram, că peste 600.000 de persoane din aproape 500 de localități din Zaporojie erau fără electricitate, după ce bombardamentele forțelor ucrainene au avariat infrastructura de înaltă tensiune.
„Ca urmare a bombardamentelor efectuate de forțele armate ucrainene, echipamentele de înaltă tensiune au fost avariate în partea de nord-vest a regiunii Zaporojie”, a scris Belitsky.
Acesta a subliniat că atacurile au avut loc la câteva ore după ce delegațiile ruse și ucrainene s-au întâlnit în Turcia pentru discuții de pace, în cadrul cărora Moscova a declarat că va accepta să pună capăt războiului numai dacă Kievul renunță la noi părți mari din teritoriu și acceptă limitarea dimensiunii armatei sale.
De asemenea, ministerul Energiei din regiunea Zaporojie a primit instrucțiuni să conserve resursele de electricitate, iar unitățile medicale au fost transferate pe surse de rezervă.
În regiunea Herson, guvernatorul numit de Rusia, Vladimir Saldo, a afirmat că resturile de la dronele căzute au avariat două substații, întrerupând alimentarea cu energie electrică a peste 100.000 de locuitori din 150 de orașe și sate din zonele controlate de Rusia. Echipele de urgență lucrează pentru a restabili rapid alimentarea cu energie electrică, a spus el.
Până acum Ucraina nu a avut nicio reacție la informațiile frunizate de partea rusă. În continuare, ambele părți neagă că vizează civili sau infrastructură civilă în atacurile lor. Însă, mii de civili au murit în conflictul care a ajuns în ziua 1196.
