Kievul confirmă concluziile experților militari români în cazul exploziei din Portul Constanța. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că răspunsul oficial transmis de autoritățile ucrainene validează ipoteza tehnică privind drona navală care a detonat la începutul lunii iunie.
Ancheta privind drona navală ucraineană care a explodat în Portul Constanța aduce în prim-plan detalii tehnice de ultimă oră despre modul în care funcționează aceste arme inteligente. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a dezvăluit că partea ucraineană a confirmat oficial concluziile specialiștilor militari români: microprocesorul care guvernează deciziile dronei dispune de o secvență de reprogramare manuală pentru scenarii de criză.
În acest context, România a solicitat oficial Kievului introducerea unei noi măsuri de siguranță cibernetică și militară, direct în codul de programare al aparatelor.
Bucureștiul cere ca, în cazul în care drona detectează prin senzorii proprii că a trecut limita apelor teritoriale românești și a pierdut complet legătura cu baza, microprocesorul să execute automat și autonom comanda de autodetonare, înainte de a se apropia de țărmul românesc.
Garanția tehnică în fața bruiajului rusesc
Această modificare de software ar funcționa ca o plasă de siguranță crucială în condițiile unui război electronic intens pe Marea Neagră, unde bruierea semnalului GPS și a comunicațiilor prin satelit a devenit o constantă.
„Chiar dacă operatorul militar din Ucraina pierde comunicația și nu mai poate dirija drona, aceasta știe, cu o eroare de sub un metru, când a ajuns la limita apelor teritoriale și poate decide singură să se distrugă”, a explicat Radu Miruță. Măsura ar elimina riscul ca ambarcațiunile capcană, rămase în derivă, să ajungă accidental în zone civile sau comerciale strategice, așa cum s-a întâmplat în Portul Constanța.
Noaptea în care s-a pierdut controlul celor patru drone
Ministrul Apărării a oferit detalii și despre dinamica incidentului din 5 iunie. Autoritățile de la Kiev au informat oficial România că legătura cu un grup de patru drone navale s-a întrerupt brusc în seara dinaintea exploziei, într-o zonă situată la aproximativ 250 de kilometri distanță de țărmul românesc.
Deși aparatele erau dotate cu două canale de comunicație complet redundante, menite să se suplinească reciproc, ambele linii de transmisie au picat simultan — o situație tehnică descrisă de specialiști ca fiind extrem de rară. Din acel moment, armata ucraineană a devenit complet oarbă în raport cu traiectoria dronelor.
Cronometrul morții: De ce au explodat aparatele la ore fixe
Explicațiile transmise de Kiev elucidează și misterul momentului în care a avut loc deflagrația de la Constanța. Înainte de lansare, toate cele patru drone fuseseră programate în cadrul misiunii să se autodetoneze la o oră prestabilită dinainte, într-un interval cuprins între orele 10:00 și 11:00 dimineața.
Odată ce canalele de comunicație au fost retezate, operatorii ucraineni au fost prinși în imposibilitatea de a mai interveni de la distanță pentru a modifica coordonatele sau pentru a anula acel „cronometru al morții”, una dintre drone urmându-și cursul în derivă până la activarea automată a încărcăturii explozive în apele românești.
