Recidivismul este o problemă gravă și complexă care afectează societatea în întregime. Profilul deținutului recidivist aduce în lumină aspectele delicate ale vieții acestor persoane, evidențiind factorii care au contribuit la parcursul lor dificil. De la o familie disfuncțională care a oferit un mediu nesigur și toxic, la abandonul școlar care a limitat oportunitățile de dezvoltare personală, și săvârșirea de infracțiuni de la o vârstă fragedă, până la consumul de alcool și droguri care a amplificat problemele existente, toate acestea definesc profilul complex al recidivistului din România.
Un studiu realizat de specialiști într-un penitenciar din România conturează profilul deținutului recidivist: provine din familii disfuncționale, a săvârșit fapte penale în copilărie, abandon școlar, consumă alcool și substanțe interzise.
Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului SECURE "O comunitate sigură, educată și implicată în mod responsabil" implementat de Ministerul Justiției și ANP la Penitenciarul Mărgineni, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian cu suma de 1,7 milioane euro.
Concluziile acestui studiu au fost prezentate marți în cadrul unei dezbateri, la care au participat, printre alții, Mihai Pașca, secretar de stat în Ministerul Justiției, și Dan Halchin, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Nicușor Dan, declarații exclusive la Realitatea Plus: „Candidatul comun al PNL-PSD nu ar avea șanse mari. Am o rezervă în privința candidaturii lui Piedone”
În cadrul proiectului au fost efectuate cercetări psiho-sociologice printre persoanele recidiviste, atât deținuții din penitenciar, cât și persoanele eliberate și aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune, un sondaj în rândul populației, interviuri cu polițiști, gardieni, deținuți recidiviști și non-recidiviști, angajatori publici și privați, dar și reprezentanți ai unor furnizori de servicii sociale.
În urma acestei cercetări se poate constata că profilul recidivistului român este conturat de următorii factori: proveniența din familii disfuncționale, săvârșirea de fapte penale din copilărie, abandonarea școlii, consum de alcool și substanțe interzise.
* Familia disfuncțională este cel mai important predictor al recidivei penale din România. Unul din opt recidiviști provine dintre minorii față de care s-a luat la un moment dat o măsură de protecție specială (plasament).
De asemenea, 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar.
Toți minorii care cresc în familii disfuncționale caracterizate prin infracționalitate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, abuz în familie sunt persoane vulnerabile cu o probabilitate mare de comitere a unor fapte penale.
* Jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă.
Mărul otrăvit al premiilor Oscar. Câștigătorii trebuie să semneze un acord și să urmeze o regulă strictă după ce primesc premiul
* Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei. 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 de ani.
Prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv bullying, înainte de 14 ani, constituie un grup vulnerabil în privința persoanelor condamnate.
* Alte vulnerabilități: 38% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de alcool și 25% au avut probleme cu consumul de substanțe psihoactive sau droguri.
Aproape jumătate dintre recidiviști se aflau sub influența alcoolului sau a drogurilor în momentul în care au comis infracțiunile.
* Foștii deținuți se confruntă cu dificultăți în a-și găsi un loc de muncă având cazier. 84% dintre deținuți consideră că locul de muncă reprezintă cel mai important factor al prevenirii recidivei.
Soluția găsită de premierul italian Giorgia Meloni pentru a-i obliga pe copii să meargă la școală
* Există un grad ridicat de stigmatizare și respingere a foștilor de condamnați în ceea ce privește angajarea și acceptarea lor în vecinătate, în comunitate sau în familie.
Aproape trei sferturi (71%) dintre respondenții unui sondaj ar alege în calitate de nou coleg de muncă mai degrabă o persoană deloc pregătită profesional, dar care nu are nicio condamnare penală, în detrimentul unei persoane foarte bine pregătite, dar care a fost condamnată de două ori în trecut.
Totodată, 70% dintre persoanele intervievate nu ar alege să trăiască în aceeași localitate cu persoane care au avut mai multe condamnări, 73% nu i-ar accepta ca vecini, 84% nu i-ar accepta ca prieteni apropiați și 89% nu ar accepta ca un membru al propriei familiei să se căsătorească cu o persoană recidivistă.
Realizatorii acestui studiu spun că acești parametri vor trebui luați în considerare la elaborarea unei strategii naționale pentru prevenirea recidivei, care să aibă ca obiective reducerea infracționalității și reintegrarea foștilor deținuți în societate.
Silvestru Șoșoacă toarnă gaz pe focul conjugal: „Viitoarea mea fostă soție e campioană la a-și bate joc de poliția română”
