"Gestionarea situației de la barajul Paltinu, de către conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a arătat o serie de deficiențe grave care nu pot fi trecute cu vederea și care, în mod firesc, ridică problema necesității schimbării conducerii acestei instituții prin demisia sau demiterea imediată a ministrului Diana Buzoianu. Criza care a lăsat peste o sută de mii de oameni fără apă potabilă, cu școli, spitale și servicii publice paralizate, nu a fost rezultatul unor fenomene meteorologice extreme sau al unor situații imprevizibile, ci consecința unui lanț de decizii eronate, a lipsei de coordonare și a politizării unor funcții tehnice esențiale pentru siguranța populației. Într-un domeniu atât de sensibil precum gospodărirea apelor, competența profesională nu este negociabilă, iar decidenții trebuie să dispună de expertiză reală, nu doar de susținere politică. Unul dintre argumentele centrale care justifică cererea de demisie sau demitere imediată a ministrului Diana Buzoianu are legătură implicit cu modul în care au fost făcute numirile la vârful Administrației Naționale Apele Române", a afirmat, marți, liderul Sindicatului Mureșul din Apele Române, Cornel Brișcaru, într-o postare pe Facebook.
Criza apei din Prahova. Ministra Mediului se apără: „Oamenii au nevoie de soluții, nu de manipulări pentru salvat funcțiile”
Liderul SMAR consideră că sistemele critice ale României ar fi fost puse în pericol din cauza "lipsei de competență și a ignorării specialiștilor", la nivelul decidenților din ANAR.
"Evenimentele recente reprezintă un nou semnal de alarmă major: sistemele critice ale României au fost puse în pericol din cauza deciziilor politizate, a lipsei de competență și a ignorării specialiștilor. Aceste acte nu sunt simple greșeli administrative, ci abateri grave, ale căror consecințe le resimt direct cetățenii (...). Această nepotrivire flagrantă între pregătirea profesională și responsabilitățile funcției arată lipsa de respect a decidentului politic față de importanța strategică și complexitatea tehnică a domeniului, de necesitatea ca în astfel de posturi să fie numiți oameni cu solide cunoștințe în acesta, în astfel de locuri nu este permisă calificarea la locul de muncă. În astfel de poziții, deciziile sunt direct legate de siguranța oamenilor, a barajelor sau digurilor, de gestionarea debitelor, de protecția resurselor de apă și de prevenirea inundațiilor; ele nu pot fi lăsate pe mâna unor persoane fără formarea necesară", a arătat liderul SMAR.
Conducerea SMAR consideră că reacția Ministerului Mediului în timpul și după producerea crizei ar fi fost "insuficientă și contradictorie".
"În locul unei mobilizări rapide și a unor măsuri coerente de protejare a populației, de capacitare a unor specialiști adevărați la discuții/decizii, au existat declarații care au minimalizat gravitatea situației cu scopul de a ascunde ce s-a întâmplat, precum și încercări de a transfera responsabilitatea către alte instituții, inclusiv către sindicate. În acest context, relatările privind solicitarea de a introduce apă menajeră în rețeaua de alimentare cu apă potabilă, o idee respinsă categoric de specialiștii în sănătate publică, dacă este reală, ar reprezenta o abatere incompatibilă cu orice standard profesional sau moral. Toate aceste elemente indică faptul că ministerul și conducerea ANAR nu au funcționat ca structuri tehnice responsabile, ci ca unele politizate, în care profesioniștii sunt trecuți pe plan secund, locul acestora, din nou, fiind luat de oameni incapabili să acționeze sau reacționeze specializat", susține Cornel Brișcaru, în postarea de pe pagina SMAR.
Liderul SMAR a subliniat că a mai atras atenția de nenumărate ori în ultimii ani că, până când profesioniștii nu vor reveni în centrul deciziei din acest domeniu, astfel de crize \"se vor repeta, se vor multiplica, cu riscuri tot mai mari pentru populație și pentru infrastructura strategică a țării\".
