Scandalul născut după un episod revoltător petrecut în București, când doi copii au fost încătușați de coșul de gunoi și au fost loviți de polițiștii locali, în parcul IOR, din sectorul 3, a readus în atenția publică o discuție mai veche privind diferențele dintre polițiștii locali și cei "pe bune", care fac parte din structurile Ministerului Afacerilor Interne.
Poliția Locală sector 3, spre exemplu, cea care s-a aflat în "misiune" în Parcul IOR, este fosta poliție comunitară. Conform Legii Poliției Locale nr. 155/2010, articolul 41, Poliția locală din unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care aceasta se organizează ca instituție publică de interes local cu personalitate juridică preia, în condițiile legii, patrimoniul actualelor structuri de poliție comunitară. Adică Poliția Locală de sector este în subordinea primăriei de sector, așa cum și Poliția Locală a Municipiului București se află în subordinea Primăriei Generale a Capitalei. Și nu trebuie confundată cu Poliția Română "pe bune", cea a MAI.
Citiți și:
Polemica este simplă: de ce cele două structuri se numesc ambele Poliție? Pentru că în competența Poliției Locale intră următoarele:
a) ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor;
b) circulația pe drumurile publice;
c) disciplina în construcții și afișajul stradal;
d) protecția mediului;
e) activitatea comercială;
f) evidența persoanelor;
g) alte domenii stabilite prin lege.
Interesant este că foștii "gardieni publici" (adică actuala Poliție Locală) au ajuns să câștige mai bine decât polițiștii MAI. De aceea, în ultimii ani, au existat cereri de transfer de la Poliția Română la Poliția Locală.
Voci autorizate au susținut că Poliția locală este un corp de control, nu o anexă locală a Poliției Naționale. Poliția locală are unele atribuții și în domeniul circulației rutiere, pentru opriri, staționări, acces interzis, trafic greu, menite să asigure o anumită ordine în localitate, nu să acționeze în mod direct asupra traficului rutier.
Citiți și:
