Numele de ”urzică moartă” provine de la faptul că perișorii pe care îi deține nu pișcă, spre deosebire de urzica vie (Urtica dioica), la care perișorii sunt iritanți.
Urzica moartă are mai multe denumiri populare: urzica albă, mierea ursului, fața mâței, urzica creață sau surdă.
În decursul timpului, proprietățile tămăduitoare ale urzicii moarte au fost utilizate pentru vindecarea tusei, a gripei, a răcelii, a bolilor de piept (ceai din frunză de urzică moartă), reumatism (urzică moartă în vin), dar și pentru tratamentul unor afecțiuni cu transmitere sexuală, precum leucoreea, sau chiar a inflamațiilor prostatei (infuzie de urzică moartă), scrie doctorulzilei.ro.
Specialiștii în medicina naturistă recomandă folosirea urzicii moarte în tratarea și vindecarea bolilor aparatului genito-urinar, a anexitei, a inflamațiilor uterului, spasmelor uterine, prostatei, hipertrofiei de prostată, tulburărilor și durerilor menstruale, stărilor de nervozitate asociate instalării menopauzei, bolilor renale grave, usturimilor la urinat sau retenției urinare.
Căutați la plafar ceaiurile de urzică albă sau culegeți-o chiar dv., dacă aveți ocazia, și păstrați-o într-un loc uscat și întunecat.
