Otravă curată pe mâncare! Produsul acesta îl consumi zilnic, fără să ştii cât de nociv este

Thursday, 19 July 2018, 16:45, Sursă: REALITATEA.NET

Asociația Pro Consumatori a analizat conţinutul a 155 de sosuri comercializate în marile structuri comerciale.

Adaugă părerea ta

Experții APC au analizat conţinutul a 31 sosuri de maioneză, 33 sosuri de roşii, 20 sosuri de soia, 7 sosuri de usturoi şi 64 de alte tipuri de sosuri (sos wasabi, sos bechamel, sos aromatic, sos barbeque, sos remoulade, sos curry, sos pentru salată, sos mexican, sos de măsline şi capere, sos cocktail, sos pentru hamburger, sos Taco Salsa, sos Aioli, sos pe bază de lapte integral şi făină de grâu, sos de ciuperci, sos aromatic japonez cu susan, sos cu măsline, sos cu piper, pesto italian cu condimente, pesto cu nuci şi ardei, sos pesto cu busuioc, sos pesto basillico cu brânzeturi, sos de miere cu usturoi, sos cu hrean şi smântână, sos cu ton şi capere, sos de ardei iute verde, sos de ardei iute roşu, sos samurai, sos chilli cu lămâie, sos pentru paste cu ceapa roşie şi rozmarin, sos ţigănesc, sos pentru grătar, sos tartar, sos roşu pentru friptură, sos indian, sos de muştar, sos Salsa, sos chilli dulce pentru pui, sos de soia cu usturoi şi ghimbir, sos pentru grătar cu muştar şi miere, sos de peşte, sos salată cu iaurt şi leurdă, sos kebab, sos cremos pentru cartofi, sos pentru hot-dog, sos cu arpagic, sos dulce acrişor, sos chilli mayo, sos iute, sos chilli foarte picant, sos picant, sos bolognese, sos chinezesc, sos cu carne şi ciuperci, sos de chilli dulce, sos cu stridii şi ceapă verde, sos vânătoresc, sos pentru paste cu roşii cherry întregi şi măsline, sos Tahini, sos cu aromă de hrean, sos rodii pentru salată, sos de peşte, sos picant cu chilli şi soia, sos worchester).

Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestor produse care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

Cei mai mulţi aditivi alimentari sunt substanţe chimice fără echivalent în natură, care se adaugă în alimente pentru a modifica caracteristicile psihosenzoriale ale produselor (gust, miros, culoare, aromă, consistenţă), respectiv pentru a prelungi durata de păstrare a alimentelor. În sosurile analizate, s-au identificat următorii aditivi:

E 102 – Tartrazină este un colorant sintetic. A fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritații la nivelul pielii și de distrugerea ADN-ului.

E 133 - Albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

E 150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial și poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E 150c - Caramel amoniacal este un colorant maroniu obținut prin arderea zahărului în prezența amoniacului. Este susceptibil de declanșarea unor alergii. De asemenea, distruge Vitamina B6 din organism.

E 150d – Caramel cu sulfit de amoniu poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

E 200 – Acid sorbic este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii.

E 202 – Sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

E 211 – Benzoat de sodiu este un conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii. Benzoatul de sodiu în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. În câteva sosuri, cei doi aditivi se regăsesc împreună!

E 223 - Metabisulfit de sodiu, conservant, poate provoca reacții alergice la persoanele sensibile la sulfiți, incluzând reacții respiratorii la astmatici, șoc anafilactic sau altfel de reacții alergice la persoanele sensibile. Doza zilnică acceptabilă este de până la 0.7 mg per kg de masă corporală.

E 270 – Acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de copiii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

E 300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.

E 320 – Butilhidroxianisol (BHA) este un aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.

E 321 – Butilhidroxitoluen (BHT) este un aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.

E 330 – Acid citric este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

E 385 – EDTA este un aditiv folosit pentru menţinerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale şi crampe musculare, poate da reacţii alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.

E 412 – Guma de guar este un agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

E 415 – Guma de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

E 509 – Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.

E 621 – Monoglutamatul de sodiu poate produce dureri de cap, slăbiciune.

E 627 – Guanilat disodic sau guanilat de sodiu este un corector de gust, care nu este sigur pentru copii; trebuie evitat de către persoanele cu astm și gută.

E 631 – Inozinat disodic este un corector de gust obținut din carne sau pește, poate declanșa reacții alergice.

E 950 – Acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii și asupra căruia există suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.

E 954 – Zaharina/zaharinat de sodiu este un îndulcitor artificial care este de 300-500 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”.

E 955 - Sucraloza este un edulcorant chimic de sinteză, care are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decât zahărul, de două ori mai mare decât zaharina şi de patru ori mai mare decât cea a aspartamului. În compoziţia sucralozei există o substanţă numită clorină, care se regăseşte şi în compoziţia pesticidelor de tip DDT, a dezinfectanţilor şi a unor tipuri de plastic. Având în vedere acest lucru, cercetătorii îşi pun mari semne de întrebare legate de siguranţa acestui aditiv. Moleculele de clorină scad fertilitatea şi au efecte neurotoxice. Sucraloza afectează timusul, organul care este responsabil cu sistemul imunitar. Consumul ridicat de sucraloză duce la atacuri de panică, stări de agitaţie, dureri musculare. Poate declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.