Oficial, legea transpune directiva europeană NIS2 privind securitatea cibernetică, însă în practică aceasta autorizează companiile să implementeze măsuri stricte de supraveghere a personalului.
Companiile vizate și regulile impuse
Potrivit presei din Cehia, legea se aplică pentru aproximativ 8.000 de companii și instituții din sectoare critice – sănătate, energie, transport și infrastructură digitală. Firmele nu vor fi obligate doar să își consolideze sistemele IT, ci și să își „asigure” personalul. Aceasta presupune:
- screening pentru angajații cu acces la date sensibile
- verificarea fiabilității și loialității acestora
- reguli stricte privind cine poate utiliza anumite sisteme
Autoritățile susțin că măsurile nu se adresează tuturor angajaților, ci doar celor aflați în poziții cheie, cu responsabilități în domenii sensibile.
Critici și riscuri pentru viața privată
Criticii legii avertizează că aceasta poate încălca dreptul la viață privată. Legea menționează „măsuri proporționale”, dar există temeri că angajatorii vor folosi cadrul legal pentru a justifica supravegherea excesivă. „O adresă IP suspectă poate fi un motiv valid de control, dar verificarea conversațiilor private pe WhatsApp nu are ce căuta aici”, afirmă experții.
De asemenea, angajații trebuie să știe că, din ianuarie 2025, inspecția muncii are deja dreptul să filmeze și să înregistreze în secret. Oficial, această metodă este destinată combaterii muncii la negru, însă posibilitatea ca inspectorul să poarte o cameră ascunsă în nasturea sacoului stârnește anxietate în rândul lucrătorilor.
Argumentele susținătorilor legii
Apărătorii legii invocă creșterea amenințărilor cibernetice și riscurile unor atacuri asupra infrastructurilor critice. Măsurile ar trebui să protejeze datele sensibile și securitatea națională, însă pentru angajați, realitatea este că fiecare acțiune la serviciu poate fi urmărită, justificat prin nevoia de „securitate”.
Impact asupra mediului de muncă
Pentru salariați, noile reglementări schimbă radical modul în care se desfășoară activitatea la birou sau în instituțiile vizate. Fiecare acces la sistem, fiecare mișcare în incintă și fiecare comunicare digitală ar putea fi monitorizată, ceea ce aduce o presiune suplimentară asupra angajaților și afectează relațiile de încredere dintre firme și personal.
