Potrivit acestuia, pe locul pe care îl cere de la statul român doreşte să construiască “o simplă moschee”, un parc pentru copii şi anexe pentru spălare spirituală, specifice acestui lăcaş de cult.
“Nu va fi cea mai mare moschee din Europa. Când am spus asta, am vrut să evidenţiez rolul statului român, dar şi respectul pe care această ţară îl are faţă de comunitatea turco-tătară din România. Din păcate, această afirmaţie făcută de mine a fost înţeleasă greşit”, a spus Muftiul.
Totodată, acesta a negat ipotezele construirii unei universităţi pentru minorităţile de religie musulmană, cu o capacitate de 6.000 de studenţi, susţinând că va exista doar o şcoală de vară, cu o capacitate de 20 de elevi, unde copiii din comunitatea turco-tătară să înveţe lucruri elementare despre religie.
Muftiul a explicat că doreşte reînfiinţarea comisiei de avizare a lăcaşelor de cult, discutând acest lucru cu Patriarhul Daniel, pentru că apar din ce în ce mai mult moschei neoficiale şi neavizate.
Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, aflat şi el la întâlnirea cu presa, a declarat că se va implica direct în procesul decisional de alocare a terenului de 11 mii de metri pătraţi de către Guvernul României pentru construcţia moscheii. Acesta a susţinut că, încă din 1990, există două probleme rămase fără rezolvare între Turcia şi România, şi anume cimitirul musulman şi construirea unei moschei.
Traian Băsescu se declară total împotriva acestei construcţii, ieşind în presă, în ultima perioadă, cu declaraţii dure la adresa Muftiului Iusuf Murat şi comunităţii musulmane.
