Ministrul olandez de Externe vine la București. Motivul vizitei: raportul MCV și statul de drept

Vizita lui Timmermans vine la puțin timp după publicarea raportului MCV pentru România și Bulgaria.

De altfel, ministrul Frans Timmermans are prevăzute și întâlniri cu oameni de afaceri olandezi din România, dar și cu reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale.

Potrivit MAE olandez, discuțiile cu reprezentanții ONG-urilor au ca temă statul de drept și buna guvernare.

Conform MAE român, vizita ministrului olandez reprezintă o ocazie pentru diversificarea și aprofundarea relațiilor bilaterale româno-olandeze și se înscrie în dialogul politico-diplomatic dintre cele două țări.

În cadrul convorbirilor, cei doi miniștri de Externe vor avea un schimb de opinii asupra modului în care poate fi dinamizată relația bilaterală, atât la nivel politic cât și la nivel sectorial. Vor fi abordate aspecte ce țin de intensificarea și diversificarea cooperării economice, care să consolideze poziția Regatului Țărilor de Jos de prim investitor în România, dar și să stimuleze investițiile românești în această țară.

Totodată, vor fi dezbătute subiecte de interes comun de pe agenda europeană, cu accent pe dosarele de actualitate: securitatea energetică, politica de extindere a UE, Parteneriatul Estic, cu accent pe Republica Moldova, evoluții instituționale la nivel european în 2014. O atenție particulară va fi acordată agendei regionale, dar și subiectelor de interes ale agendei internaționale, precum evoluțiile din Orientul Mijlociu, mai precizează MAE român.

Olanda este țara care s-a opus de cele mai multe ori aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

România-Olanda, marcată de Schengen și MCV - de la declarații dure la "război" cu lalele

Șeful diplomației de la Haga vine luni la București pentru a discuta și despre statul de drept, potrivit MAE olandez, și, potrivit MAE român, pentru a aborda dinamizarea relației bilaterale, presărată, deseori, de acuzații dure, pe fondul opoziției Olandei față de aderarea României la Schengen.

Ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, vine la nici o săptămână după ce Comisia Europeană a publicat rapoartele MCV pentru România și Bulgaria. Șeful diplomației olandeze are pe agendă și discuții cu societatea civilă. Subiectul: statul de drept.

Conform unui comunicat al Ministerului de Externe de la București, vizita ministrului Timmermans reprezintă o ocazie pentru diversificarea și aprofundarea relațiilor bilaterale româno-olandeze și se înscrie în dialogul politico-diplomatic dintre cele două țări.

Cei doi miniștri de externe vor avea "un schimb de opinii asupra modului în care poate fi dinamizată relația bilaterală, atât la nivel politic cât și la nivel sectorial", mai anunță MAE.

Însă, în pofida faptului că Olanda este principalul investitor străin în România, relațiile nu sunt neapărat line.

Olanda este statul care s-a opus cel mai adesea aderării României, dar și Bulgariei, la Spațiul Schengen, acuzând deficiențe în lupta împotriva corupției și a crimei organizate. În plus, deși Bucureștiul și Bruxelles-ul au susținut de nenumărate ori că nu există nicio legătură între Schengen și MCV, Haga a făcut această legătură în ultimii ani. Astfel, autoritățile olandeze au legat aderarea la Schengen a celor două țări de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Atitudinea intransigentă a Olandei a creat mai mereu nemulțumiri la București, indiferent de guvernări. Cele mai dure luări de poziții au venit din partea președintelui Traian Băsescu care a refuzat să mai cumpere legume și fructe olandeze sau a evocat traficul de droguri din portul Rotterdam și prostituția.

"Startul" războiului declarațiilor a fost dat de fosta ambasadoare a Olandei, Tanya Van Gool, la 24 februarie 2011.

Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Van Gool reproșa României că, în primii trei ani de după aderarea la UE, în 2007, nu s-a întâmplat nimic pentru realizarea progreselor necesare în justiție, prevăzute de MCV, ci doar în ultimul an au început acțiuni în acest sens.

Aceasta mai spunea că, poate, ceea ce nu a fost clar de la început în România a fost faptul că există mai mult decât doar elementele tehnice în ceea ce privește aderarea la Schengen.

Întrebat cum comentează aceste afirmații, Traian Băsescu a răspuns că "nu este obligatoriu ca ambasadorii să știe situația în țările în care sunt acreditați".

În luna septembrie a aceluiași an a urmat așa-numitul "război al lalelelor", după ce mai multe tiruri de flori, bulbi și semințe din Olanda au fost împiedicate să intre în România, autoritățile afirmând că se tem de prezența unei "bacterii periculoase".

Ministrul olandez al Imigrației, Gerd Leers, a susținut că blocarea acestor transporturi este un motiv în plus pentru menținerea României în afara spațiului Schengen, potrivit publicației AD. Mai mult, ziarul nota că aceste controale stricte au fost introduse la numai o zi după ce Guvernul olandez a decis să blocheze intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

În replică, ministrul Agriculturii de la acea vreme, Valeriu Tabără, preciza că, în urma verificărilor, au fost descoperite unul sau două transporturi de bulbi din Olanda neînsoțite de pașaport fitosanitar, adăugând că există și suspiciuni de evaziune fiscală. Afirmațiile sale au fost susținute de șeful statului, care i-a informat pe olandezi că România duce o bătălie "necruțătoare" împotriva evaziunii fiscale.

"România are o bătălie cu evaziunea fiscală, iar, se pare din datele pe care le am, au depistat vreo trei firme care nu existau și care erau destinatarii florilor. Nu mai intru în alte detalii - ce fac pe la laboratoare, dar și Olanda trebuie să știe că România este angajată într-o bătălie necruțătoare, indiferent care sunt costurile, împotriva evaziunii fiscale, mai ales împotriva evaziunii transcomunitare, care are originea în statele UE, cu finalizare în detrimentul bugetului României. Olanda trebuie să înțeleagă acest lucru. Nu a fost niciun abuz, s-au urmat toate procedurile europene și, la fel cum am avut perioade când opream în frontieră alte mărfuri, acum s-a întâmplat de a venit rândul florilor", a declarat Traian Băsescu, la un post tv.

Șeful statului a evocat și problema drogurilor în Olanda.

"Domnii guvernanți din Olanda trebuie să știe că România este angajată într-o bătălie și împotriva drogurilor. Și se știe că avem diferențe de legislație. În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele (...) Deci trebuie să fim atenți într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislațiile egale", a punctat Băsescu.

Tot în contextul discuțiilor despre măsurile împotriva evaziunii fiscale și a contrabandei, Traian Băsescu preciza că vor fi verificate și importurile de lactate.

"Pot să vă spun - și dacă asta sperie pe cineva va trebui să știe de pe acum - că se vor lua măsuri foarte dure de control al lactatelor, care nu vin numai din Olanda, vin și din Polonia, și din Ungaria și de peste tot", a menționat președintele.

După Consiliul European din 8-9 decembrie 2011, când Haga s-a opus intrării în Schengen, președintele declara, la Bruxelles, că poziția Olandei în legătură cu intrarea României în Schengen este un abuz, menționând că nu țara noastră a legalizat prostituția și consumul de droguri din neputință.

"Este un abuz al Olandei", a spus Băsescu.

El a menționat, în acest context, că România are Albița, dar Olanda are Rotterdam-ul.

"România are Albița. Olanda are Rotterdam-ul. Da? Îmi pare rău, nu Albița e poarta de intrare a țigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Și nu România, din neputință, a legalizat prostituția, nu România, din neputință, a legalizat consumul de droguri", a spus Băsescu.

Întors acasă, Traian Băsescu s-a dus la cumpărături și i-a declarat unui jurnalist că a încercat să evite să cumpere zarzavaturi olandeze.

Acestei dispute româno-olandeze i-a căzut "victimă" și actualul ambasador olandez, Matthijs van Bonzel.

Diplomatul a fost trimis la post la București din decembrie 2011, dar a fost nevoit să aștepte până la 8 mai 2012 pentru a fi primit la Cotroceni, în vederea prezentării scrisorilor de acreditare.

Anterior, Partidul Laburist din Olanda, aflat în opoziție, ceruse Ministerului olandez de Externe explicații în legătură cu amânarea acreditării ambasadorului la București, în contextul în care în cercurile diplomatice se vehicula ideea că România blochează acreditarea pe fondul disensiunilor privind aderarea la Schengen.

Atât președintele, cât și fostul ministru de Externe Teodor Baconschi au pus această opoziție a Olandei pe existența unui guvern minoritar, sprijinit în Parlament de un partid eurosceptic.

"Poziția adoptată de Guvernul de la Haga ne dezamăgește, deși nu ne surprinde, în condițiile în care supraviețuirea sa politică depinde de sprijinul partidului populist și antiimigraționist PVV. Din păcate, este o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne", preciza ministrul Baconschi, într-o declarație remisă MEDIAFAX, la 16 septembrie 2011.

Între timp, în 2012, în Olanda au avut loc alegeri anticipate, iar liberalii premierului Rutte au scăpat de eurosceptici. Acest lucru, la care se adaugă faptul că la București PNL se află la guvernare, nu a schimbat însă nimic în relațiile bilaterale.

După ce la 8 octombrie 2013 Ambasada Olandei la București preciza, la solicitarea MEDIAFAX, că Haga va aștepta raportul MCV din 2014 pentru a lua o decizie privind aderarea României la Schengen, ministrul de Externe, Titus Corlățean, afirma, la 18 octombrie, că țării noastre i se cer "criterii abuzive și discriminatorii".

"Dacă unii vor rămâne blocați în decizia lor internă de a conexa totuși (aderarea la Schengen - n.r.) cu MCV, asta e, decembrie va trece și va trebui să reluăm aceste discuții ulterior, dar o spun foarte clar: va fi mai dificil pentru că după decembrie urmează o perioadă de precampanie și campanie electorală pentru Parlamentul European, urmează alegeri municipale și locale în Franța. Dacă nu e decembrie, s-ar putea să fie mai complicat. Decembrie ar fi un termen rezonabil de bun pentru luat o decizie", a declarat Titus Corlățean.

Cum la Consiliul JAI din 5 decembrie s-a decis revenirea asupra subiectului aderării României și Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiții favorabile, șeful diplomației i-a avertizat pe olandezi că vor avea și ei de pierdut în urma acestei decizii, întrucât "au o activitate economică foarte importantă în această țară".

Declarațiile liderului PVV (Partidul pentru Libertate), Geert Wilders, împotriva românilor au creat și ele tensiune între Haga și București.

La 8 februarie 2012, PVV a lansat un site unde olandezii să poată raporta nemulțumirile lor în legătură cu imigranții est-europeni din Olanda.

Rugat să ia atitudine față de inițiativă, premierul Mark Rutte a replicat că nu îi revine misiunea de a comenta atitudinea adoptată de partidele politice individuale. Premierul a motivat că nu se simte îngrijorat deoarece cabinetul minoritar nu are o alianță cu PVV în privința afacerilor europene.

"Povestea" a ajuns și în Parlamentul European, care, la 15 martie 2012, a adoptat o rezoluție comună în care a condamnat "hotărât site-ul de Internet lansat de PVV", care "aduce atingere liberei circulații a persoanelor și dreptului la nediscriminare".

Mark Rutte și-a menținut însă poziția și nu a luat nicio măsură împotriva Partidului pentru Libertate.

La 22 august 2012, Wilders cerea înființarea unor centre pentru solicitanții de azil din țări ca România, pentru a descuraja imigrația în Olanda. Afirmațiile sale au fost calificate de Titus Corlățean drept "îngrijorătoare și inacceptabile".

În septembrie anul trecut, Geert Wilders și alți doi membri ai Parlamentului olandez s-au prezentat, în fața ambasadei României la Haga, însoțiți de jurnaliști olandezi, cerând Bucureștiului să amâne "liberalizarea pieței muncii" de la 1 ianuarie 2014.

Aceștia au transmis o scrisoare ministrului român al Muncii, Familiei, Protecției sociale și Persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu, în care susțineau că "liberalizarea pieței muncii va avea un impact nedorit asupra șomajului, sistemului de asigurări sociale și nivelului de infracționalitate din Olanda".

De altfel, atât unii politicieni de la Haga, cât și o parte a populației și-au exprimat îngrijorarea față de liberalizarea pieței muncii pentru români și bulgari, Olanda fiind printre țările care au menținut restricțiile timp de 7 ani.

La 9 septembrie 2013, ministrul olandez pentru Afaceri Sociale, Lodewijk Asscher, declara, la Haga, la un summit dedicat locurilor de muncă pentru imigranți, că va iniția o cercetare pentru a verifica nemulțumirile olandezilor, care se plâng că rămân fără locuri de muncă din cauza muncitorilor est-europeni care acceptă salarii mai mici.

Asscher își exprima speranța că rezultatele acestei cercetări vor convinge Comisia Europeană să ia măsuri pentru a reduce migrația muncitorilor în interiorul UE.

Prezentă la summit, Mariana Câmpeanu declara că "temerile societății olandeze în legătură cu această temă sunt absolut nefondate".

Un sondaj publicat la începutul lunii decembrie 2013 arată că opt din zece olandezi considerau că este necesar ca frontierele țării lor să rămână închise pentru români și bulgari în 2014.

În același timp, consiliile municipale din Rotterdam și Haga au anunțat intenția de a introduce verificări suplimentare în cazul domiciliului declarat de imigranții cu contract de muncă pe termen scurt, înaintea deschiderii pieței muncii pentru români și bulgari, potrivit cotidianului Algemeen Dagblad.

Dincolo de aceste probleme, Olanda este de ani buni principalul investitor în România. Potrivit datelor publicate pe site-ul MAE, la 30 octombrie 2012, în România erau înregistrate 4.205 de companii cu participare olandeză la capitalul social (2,33% din total), valoarea capitalului social subscris fiind de 6,668 miliarde euro (20,45% din total).