„Avem nevoie urgent de consolidarea substanțială și echilibrată a întregului Flanc Estic, de o prezență înaintată unitară și întărită. De aceea, România acționează pentru creșterea în continuare a prezenței militare aliate în țara noastră”, afirmă Klaus Iohannis.
„Agresiunea rusă din Ucraina și prezența militară a Federației Ruse în Belarus au implicații pe termen mediu și lung asupra securității europene și euroatlantice și trebuie să luăm măsuri imediate, ferme și eficiente. În acest context, am salutat faptul că România și Estonia au o cooperare susținută în domeniul securității și apărării. Am reiterat, totodată, decizia României de a relua anul viitor participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona baltică, o contribuție responsabilă a României la întărirea securității colective aliate. Țara noastră este, astfel, solidară cu statele din această regiune, inclusiv cu Estonia”, adaugă șeful statului român.
Iohannis a adus în discuție și o altă consecință extrem de gravă a agresiunii Rusiei: criza umanitară provocată de bombardarea orașelor și fuga a milioaane de oameni din Ucraina.
„Am prezentat Președintelui Estoniei demersurile României în sprijinul refugiaților din Ucraina, inclusiv operaționalizarea rapidă a centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea și transferul asistenței pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova. Am discutat cu omologul eston și despre impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova, care se confruntă, la rândul său, cu fluxuri crescute de refugiați, dar și cu multiple provocări conexe. Sprijinul solid și coordonat, financiar și logistic, din partea Uniunii Europene și a statelor sale membre este extrem de important. De asemenea, am abordat aspecte legate de securitatea energetică a Republicii Moldova, subiect care capătă o relevanță sporită în actualul context regional dificil. Totodată, discuțiile pe care le-am avut astăzi au reconfirmat faptul că România și Estonia au o relație bilaterală excelentă. Avem un dialog constructiv în cadrul Uniunii Europene, al NATO și o coordonare pragmatică în cadrul formatelor regionale, precum Inițiativa celor Trei Mări și Formatul București 9. În planul cooperării sectoriale, digitalizarea constituie un domeniu de interes special pentru România, la fel ca și pentru Estonia. Am discutat cu domnul Președinte Karis despre modalități concrete prin care putem impulsiona dialogul în acest domeniu”, arată Klaus Iohannis.
Președintele a mai afirmat că a identificat ca puncte de interes comun cooperarea în domenii precum educația, securitatea energetică și conectivitate.
„Am transmis aprecierea pentru sprijinul Estoniei pentru aderarea la Spațiul Schengen, respectiv la OCDE – obiective de maximă importanță pentru România. Am reiterat sprijinul ferm al României pentru obiectivele și principiile Inițiativei celor Trei Mări și am subliniat prioritățile României în ceea ce privește implementarea proiectelor de conectivitate, cu impact direct asupra dezvoltării regionale, precum proiectul feroviar Rail2Sea și proiectul rutier Via Carpathia. Sunt proiecte care au și o valoare strategică, întrucât implementarea lor va permite îmbunătățirea mobilității militare în regiune și consolidarea rezilienței”, conchide Iohannis.
Întrebat de ce Estonia a făcut către NATO o solicitare privind impunerea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, președintele Alar Karis a afirmat că țara sa avut să dea un semna că-și dorește ca NATO să facă mai mult decât face în prezent.
"Este într-adevăr o decizie dificilă, Jens Stoltenberg a explicat cât se poate de clar că există riscul de a veni in contact direct cu Rusia, rămîne să analizăm, NATO nu susține acest demers, dar statele membreu au posibilitatea să scrie scrisori și să atragă atenția," a afirmat liderul estonian.
Pe de altă parte, președintele Klaus Ionannis a afirmat că "impunerea unei zone de blocaj aerian nu se poate realiza".
"NATO nu vrea să intre în conflict cu Federația Rusă, Alianța are interesul să nu lase conflictul să se extindă dincolo de limitele pe care le are acum."
