Klaus Iohannis, sesizare la CCR - Ce lege contestă președintele statului și care e motivul

Actul normativ, care i-a fost transmis șefului statului de către Parlament, pe 4 iulie, în vederea promulgării, reglementează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură și de comercializare a produselor obținute din acvacultură, când aceste activități se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicția națională.

Legea a fost adoptată tacit de Senat, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, pe 11 octombrie 2021, și ulterior, cu modificări și completări, de Camera Deputaților - pe 29 iunie.

Șeful statului arată că printre modificările aduse de Cameră se numără eliminarea faptei contravenționale de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui și altor viețuitoare acvatice obținute din acvacultură, conținutul infracțiunii de furt piscicol, precum și schimbarea concepției cu privire la confiscarea bunurilor ce au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor și contravențiilor. Președintele Iohannis spune că legea criticată nesocotește principiul constituțional al bicameralismului.

"În urma analizei comparative dintre forma inițiatorului, forma adoptată tacit de prima Cameră și cea adoptată de Camera decizională și ținând cont de considerentele cu caracter de principiu stabilite prin deciziile mai sus indicate, rezultă că forma finală a legii, prin reconfigurarea faptelor contravenționale, a infracțiunii de furt piscicol, cât și a sancțiunii complementare a confiscării, precum și a măsurii confiscării speciale în materie penală se îndepărtează în mod radical și fără nicio justificare obiectivă de la scopul și filosofia inițiale ale legii", se precizează în sesizare.

Potrivit acesteia, legea încalcă principiul separației puterilor în stat, dar și rolul constituțional al Guvernului prevăzut de Constituție prin prevederea conform căreia, în termen de un an de la data intrării în vigoare a actului normativ, atât terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole, cât și terenurile aferente acestora vor trece în domeniul privat al statului prin hotărâre a Executivului.

Legea supusă controlului de constituționalitate instituie cadrul general pentru organizarea și administrarea sectorului de acvacultură, inclusiv privatizarea societăților comerciale cu profit piscicol, a amenajărilor piscicole și a terenurilor pe care sunt amplasate acestea, aparținând statului.

Președintele Iohannis menționează că, prin conținutul dispozițiilor sale și prin lipsa de corelare a normelor cu ansamblul reglementărilor în vigoare, legea conține o serie de inconsecvențe, suprapuneri și contradicții care sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție.

Șeful statului mai spune că și delimitarea sferei terenurilor supuse reglementărilor legii, în raport cu terenurile cu destinație agricolă supuse reglementărilor Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, astfel cum este reglementată de legea criticată, contravine aceluiași articol din Legea fundamentală.

Iohannis apreciază și că unele sintagme sunt neclare, lipsite de precizie și previzibilitate.

Și suprapunerea competențelor Agenției Domeniilor Statului (ADS) și Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) contravine art. 1 alin. (5) din Constituție. Președintele invocă și suprapunerea competențelor organismelor fără personalitate juridică în materia privatizărilor societăților cu profil piscicol.

El evidențiază că legea creează posibilitatea vânzării directe a terenurilor din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și a terenurilor aferente și instituie acest tip de vânzare ca o obligație ce trebuie executată atunci când se formulează o intenție de cumpărare. De asemenea, prevederea conform căreia prețul de vânzare al terenului se stabilește în funcție de bonitatea terenului, care va fi determinată în baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România, este lacunară.

Președintele Iohannis semnalează că nu rezultă o delimitare clară între răspunderea contravențională și cea penală în această lege.

Este invocată și lipsa distincției dintre instituția confiscării în materie contravențională față de instituția confiscării în materie în materie penală, cu consecințe inclusiv asupra măsurii de restituire a bunurilor, și neclaritatea sferei bunurilor care pot fi supuse confiscării. Președintele Iohannis menționează și suprapunerea cu instituția sechestrului asigurator și alte inconsecvențe și contradicții ale normelor, contrare standardelor de calitate a legii. Șeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituționalitate și să declare legea neconstituțională, în ansamblul său.