Klaus Iohannis participă, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles

La această reuniune a fost invitat să participe și președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, ca o reconfirmare a unității și a coordonării transatlantice strânse în contextul de securitate actual generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Agenda de discuții a Consiliului European vizează, în principal, evoluțiile de securitate din Ucraina, cu accent pe sprijinul acordat de către Uniunea Europeană acestei țări în plan politic, financiar, material și umanitar. Vor fi abordate și modalitățile de sprijin în plan european a refugiaților ucraineni, facilitate de utilizarea mecanismului de protecție temporară.

Șefii de stat și de guvern vor agrea Busola Strategică, instrument care va asigura o ghidare la nivel strategic, pentru următoarea decadă, a acțiunilor în materie de securitate și apărare la nivelul Uniunii Europene.

În continuarea discuțiilor din cadrul Summitului de la Versailles, liderii europeni vor discuta aspecte legate de asigurarea securității aprovizionării cu energie la nivel european, pe fondul măsurilor de reducere a dependenței față de Rusia. Pe baza comunicărilor Comisiei Europene, vor fi abordate situația prețurilor la energie, măsurile de sprijin a categoriilor celor mai vulnerabile și de susținere, pe termen scurt, a mediului de afaceri.

De asemenea, vor mai fi discutate aspecte economice referitoare la consolidarea Pieței Interne, gestionarea pandemiei de COVID-19 și relațiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe relația cu China și situația politică din Bosnia și Herțegovina.

Joi, președintele Klaus Iohannis participă, tot la Bruxelles, alături de premierul Nicolae Ciucă, la reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guvern din țările membre NATO, organizată la Cartierul General al Alianței.

Luni, șeful statului a luat parte la o reuniune de coordonare, în format videoconferință, organizată de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu mai mulți lideri europeni în pregătirea Consiliului European.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul intervenției sale, președintele Iohannis a informat despre eforturile pe care țara noastră continuă să le depună pentru gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina, precum și despre sprijinul direct acordat Ucrainei prin hub-ul umanitar de la Suceava, care beneficiază de sprijinul Comisiei Europene și al statelor membre.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că acest sprijin trebuie acordat în continuare, evidențiind dificultățile cu care se confruntă populația care a rămas în Ucraina și accentuând nevoia urgentă de a se ajunge la încetarea focului și de a proteja civilii din Ucraina.

"Președintele României s-a pronunțat pentru adoptarea de către Uniunea Europeană de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, care să aibă un impact relevant asupra acesteia", precizează Administrația Prezidențială.

Șeful statului a reafirmat, referitor la obiectivul asigurării securității energetice a Uniunii Europene, importanța diversificării surselor și a rutelor de aprovizionare cu energie, dar și necesitatea dezvoltării interconectivității între statele membre, în contextul obiectivului major al Uniunii de reducere a dependenței energetice de Federația Rusă.

În ceea ce privește subiectul prețurilor ridicate la energie, președintele Iohannis a reiterat nevoia de identificare cât mai rapidă a unor soluții convergente la nivel european, atrăgând atenția asupra dificultăților generate de legătura dintre scumpirea gazelor naturale și prețurile la energia electrică, ceea ce generează un impact nedorit asupra pieței.

"Președintele Klaus Iohannis a indicat că obiectivul imperativ este de a găsi soluții eficiente pe termen scurt, care să protejeze cetățenii europeni și competitivitatea economică la nivelul Uniunii, pentru ca producția industrială și locurile de muncă din economiile europene să nu fie afectate pe termen lung de actuala criză energetică", a mai arătat Administrația Prezidențială.

Consiliul European al Uniunii Europene se reunește în zilele de 24 și 25 martie 2022, la Bruxelles, într-o reuniune formală, pentru a lua în discuție agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, securitatea și apărarea, energia, aspectele economice, pandemia de COVID-19 și relațiile externe. În prima zi a reuniunii europene, se va alătura discuției și președintele SUA, Joe Biden, pentru o discuție privind răspunsul la agresiunea Rusiei în Ucraina, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

În ceea ce privește agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Consiliul European va evalua cele mai recente evoluții de pe teren, inclusiv situația umanitară și refugiații. UE își menține angajamentul față de Ucraina și poporul acesteia și acționează pentru a oferi sprijin politic, financiar, material și umanitar coordonat, precum și sprijin pentru reconstrucția unei Ucraine democratice, se arată pe site-ul Consiliului.

Consiliul European va discuta, de asemenea, despre securitate și apărare, pe baza Declarației de la Versailles din 10-11 martie 2022 și ținând cont de noua situație în materie de securitate din Europa. În acest context, liderii UE vor discuta despre modul în care UE ar putea să acționeze mai rapid și mai decisiv, atunci când se confruntă cu crize, apărându-și în același timp interesele și protejând cetățenii.

În acest sens, miniștrii de externe și cei ai apărării din UE, au aprobat, la 21 martie 2022, Busola Strategică, prin care se fac propuneri concrete și aplicabile, cu un calendar de implementare foarte precis, în vederea îmbunătățirii capacității UE de a acționa decisiv în crize și de a-și apăra securitatea și pe cetățenii săi. De asemenea, Busola subliniază importanța relației transatlantice și a rolului NATO în apărarea colectivă. O UE mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării va contribui la consolidarea securității transatlantice și a NATO. Se așteaptă ca Busola Strategică să fie aprobată de Consiliul European din 24-25 martie 2022, menționează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Un alt subiect luat în discuție la Consiliul European este energia. În cadrul reuniunii informale de la Versailles, din 10-11 martie 2022, liderii UE au convenit să elimine treptat, cât mai curând posibil, dependența de importurile de gaze, petrol și cărbune din Rusia. Astfel, în reuniunea curentă, Consiliul European va discuta despre prețurile energiei care se mențin la niveluri ridicate și impactul acestui fapt asupra cetățenilor și întreprinderilor, inclusiv în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia Europeană va oferi o bază pentru discuție, propunând opțiuni privind asigurarea unor prețuri accesibile la energie și a securității aprovizionării.

Consiliul European își va continua discuția cu privire la modul de construire a unei baze economice mai solide, astfel cum se prevede în Declarația de la Versailles, în special prin reducerea dependențelor strategice în domenii sensibile precum materiile prime critice, semiconductorii, sănătatea, dimensiunea digitală și alimentele.

Referitor la răspunsul la pandemia de COVID-19, Consiliul European va face un bilanț al cooperării internaționale privind guvernanța și solidaritatea în materie de sănătate la nivel mondial, inclusiv prin introducerea vaccinurilor. Consiliul European va discuta, de asemenea, despre lucrările desfășurate sub îndrumarea OMS cu privire la un viitor instrument menit să consolideze prevenirea pandemiilor, pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea.

Totodată, Consiliul European poate aborda și alte teme specifice de politică externă.

Nu în ultimul rând, liderii UE se vor reuni pentru un summit al zonei euro, care va avea loc în configurație deschisă, mai scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

***

Anterioara reuniune a Consiliului European a fost informală, desfășurată sub egida președinției franceze a Uniunii Europene, în zilele de 10 și 11 martie 2022.
Liderii UE au adoptat, în context, Declarația de la Versailles, care prezintă modul în care UE se poate ridica la înălțimea responsabilităților sale și în care poate proteja cetățenii, valorile și democrațiile UE, precum și modelul european. Declarația se referă la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și prezintă modul în care UE poate să întărească capabilitățile de apărare, să reducă dependențele energetice și să construiască o bază economică mai solidă, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Liderii UE au subliniat faptul că agresiunea militară "neprovocată și nejustificată" a Rusiei împotriva Ucrainei "încalcă grav dreptul internațional" și "subminează securitatea și stabilitatea la nivel european și mondial". Ei au afirmat, de asemenea, că "Rusia, și complicele său, Belarusul, poartă întreaga responsabilitate", iar cei care se fac responsabili vor fi trași la răspundere, inclusiv pentru vizarea fără discriminare a civililor, conform Declarației de la Versailles.

***

Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituțiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele șapte instituții ale UE. Astfel, Consiliul definește orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii. Consiliul European stabilește agenda politică, în mod tradițional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate. Din Consiliul European fac parte șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituției sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situații menționate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.