Judecătorii vor ca averile soților și soțiilor să fie „la secret”

Propuneri controversate ale judecătorilor pentru modificarea legii ANI sunt trecute într-un document ținut secret de CSM, de Ministerul Justiției și de senatorul Robert Cazanciuc, care a primit aceste propuneri în urmă cu mai multe luni, susține Radio Europa Liberă.

Inițiativa de modificare a legii ANI a venit din partea judecătoarei Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și apropiată de președinta Consiliului, Lia Savonea.

Ideea de modificare a legii ANI a fost transmisă spre consultare judecătorilor din țară, care au făcut propuneri de modificare a modului de completare a declarațiilor de avere și a celor de interese.

Magistrații vor ca declarațiile de avere și de interese să fie postate pe site-ul ANI doar 3 ani

Declarațiile de avere și de interese să fie publicate pe pagina de internet a instituțiilor din care provin funcționarii obligați de lege să depună astfel de documente doar 3 ani. La fel și pe site-ul ANI.

Magistrații vor să impună o limită pentru verificarea averii. În prezent, nu este o limită de timp

ANI va putea verifica un funcționar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării. În prezent, ANI nu are o limită pentru a verifica averea unui funcționar.

Verificarea averii să se facă în 45 de zile

Altă propunere surprinzătoare arată că verificarea averii poate fi făcută de inspectorii ANI în doar 45 de zile de la data sesizării. Cu mențiunea ca numai cazurile excepționale să aibă o perioadă prelungită de cercetare cu alte 45 de zile.

„Prevederea este criticabilă în condițiile în care cei verificați au 30 de zile lucrătoare la dispoziție pentru a trimite un punct de vedere. În cel mai fericit caz, expertiza unui imobil durează două luni de zile. Cum să terminăm întreg dosarul în 45 de zile? Se urmărește prin asta ca ANI să nu mai verifice averile obținute de funcționari”, mai relatează Radio Europa Liberă România.

Venitul soțului sau soției să fie „la secret”

Magistrații mai doresc ca venitul soțului sau soției celui care depune declarația de avere să fie anonimizat.

Prin modificarea unui articol din legea ANI, la care se mai adaugă: „Se asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, pe pagina de internet a instituției, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal și a semnăturii declarantului, precum și a datelor de identificare și a veniturilor altor persoane fizice decât declarantul”, scrie în propunerea de modificare a legii.

Marii câștigători ai modificării legii

Acestă prevedere, dacă ar fi votată, o avantajează direct pe inițiatoarea proiectului, judecătoarea Simona Marcu. Astfel, publicul nu ar mai afla că soțul ei, avocatul Gil Vasile, a câștigat anul trecut 435.121 de lei din avocatură. Tot Gil Vasile a fost plătit în 2015 de firma Tel Drum, creată de Liviu Dragnea, cu 15.200 de lei, potrivit TeleormanLeaks, dosar prezentat de jurnaliștii de investigații de la Rise Project.

O altă prevedere care o avantajează tot pe Savonea: „dacă persoana a cărei avere este evaluată este căsătorită ori dacă are copii în întreținere, evaluarea se va extinde și asupra averii soțului/soției, în situația în care nu s-a optat pentru regimul matrimonial al separației de bunuri și, după caz, asupra averii copiilor aflați în întreținere.”

Lia Savonea ar fi făcut separație de bunuri. Astfel, dacă vor fi votate aceste modificări, investigația ANI privind averea lui Savonea rămâne fără obiect. În forma actuală, legea ANI nu vorbește despre vreo excepție privind separarea de bunuri între soți.

Prag ridicat la 10.000 de euro pentru verificarea unui funcționar

O altă prevedere ridică pragul la 10.000 de euro sau echivalent în lei pentru care un funcționar poate fi verificat de inspectorii ANI.

„Art. 18 - Prin diferențe semnificative, în sensul prezentei legi, se înțelege diferența mai mare decât echivalentul a 20 de salarii medii brute pe economie între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă.” 2019 – salariul mediu brut pe economie fiind de 5.163 de lei”.

Surse din cadrul ANI au precizat, pentru Radio Europa Liberă România, că instituția verifică averea președintelui CSM, ca urmare a unei sesizări depuse de o persoană fizică.

Ce avere are Lia Savonea

Potrivit declarației de avere a președintei CSM, Savonea deține, împreună cu soțul său, șase terenuri, trei în județul Ilfov și trei în județul Alba, două autoturisme, dar și ceasuri și bijuterii în valoare de aproximativ 14.000 de euro. Potrivit documentului, soțul Liei Savonea a înstrăinătat în ultimul an mai multe imobile în valoare de 40.000 de euro și peste 1,4 milioane de lei. În ultimii doi ani, tranzacțiile imobiliare ale familiei Savonea sunt de circa 957.000 de euro. În anul 2018, Lia Savonea a declarat că a încasat 473.627 de lei din drepturile salariale de la CSM. Mihai Savonea, soțul său, a încasat 12.000 de lei de la cabinetul individual de avocatură.

Proiect ținut la secret. CSM și Robert Cazanciuc au auzit de proiect, Ministerul Justiției a evitat un răspuns

Proiectul de modificare a Legii ANI a fost ținut la secret. Modificările au fost transmise Ministerului Justiției și Comisiei Juridice a Senatului. Prin adresa datată 23 august 2019, CSM susține că propunerile transmise Comisiei juridice „nu reprezintă un act care produce efecte juridice prin el însuși și care nu are un caracter public”.

Nici Ministerul Justiției nu a anunțat aceste propuneri.

Comisia Juridică a Senatului a comunicat că nu există niciun proiect de lege privind modificarea legii de funcționare a ANI.

CSM a auzit de noua lege. Fostul președinte al Comisiei juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, a admis că s-ar fi discutat ceva pe această temă.

„Eu am dorit simplificarea modului de depunere a declarațiilor de avere și de interese. De acestă inițiativă a auzit CSM-ul, care a întrebat instanțele de judecată cum ar trebui depuse și completate. Am primit propunerile lor, dar nu le pot face publice, deoarece nu am depus încă inițiativa legislativă”, a declarat Robert Cazanciuc pentru Radio Europa Liberă, fără să precizeze de unde a auzit CSM de inițiativa sa.

Propunerile din partea instanțelor au fost discutate într-o Comisie a CSM și au fost aprobate, în ciuda opoziției câtorva judecători. Potrivit legii, aceste modificări aduse trebuie discutate în plenul CSM, care ar fi trebuit să sesizeze Ministerul Justiției cu oportunitatea modificării unei legi. Propunerile au fost discutate doar în Comisie și lucrarea a fost înaintată Comisiei juridice direct, prin președintele CSM, mai susțin jurnaliștii de la Radio Europa Liberă.