Judecătorii vor ca averile soților și soțiilor să fie „la secret”

Thursday, 03 October 2019, 01:29, Sursă: REALITATEA.NET

Judecătorii cer ca veniturile partenerilor de viață să fie secrete și să nu fie verificate averile soților cu bunuri separate. Propunerea apare într-un proiect de modificare a legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), ținut secret de CSM, Ministerul Justiției și de senatorul PSD Robert Cazanciuc, scrie Radio Europa Liberă. Printre beneficiarii modificărilor la legea ANI ar fi chiar Simona Marcu şi Lia Savonea, care au inițiat proiectul. În prezent, averea șefei CSM a fost luată „la puricat” de ANI, potrivit jurnaliștilor de la postul de radio.

Adaugă părerea ta

Propuneri controversate ale judecătorilor pentru modificarea legii ANI sunt trecute într-un document ținut secret de CSM, de Ministerul Justiţiei şi de senatorul Robert Cazanciuc, care a primit aceste propuneri în urmă cu mai multe luni, susține Radio Europa Liberă. 

Iniţiativa de modificare a legii ANI a venit din partea judecătoarei Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi apropiată de preşedinta Consiliului, Lia Savonea.

Ideea de modificare a legii ANI a fost transmisă spre consultare judecătorilor din ţară, care au făcut propuneri de modificare a modului de completare a declaraţiilor de avere şi a celor de interese.

Magistrații vor ca declarațiile de avere și de interese să fie postate pe site-ul ANI doar 3 ani

Declaraţiile de avere şi de interese să fie publicate pe pagina de internet a instituţiilor din care provin funcţionarii obligaţi de lege să depună astfel de documente doar 3 ani. La fel şi pe site-ul ANI.

Magistrații vor să impună o limită pentru verificarea averii. În prezent, nu este o limită de timp

ANI va putea verifica un funcţionar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării. În prezent, ANI nu are o limită pentru a verifica averea unui funcţionar.

Verificarea averii să se facă în 45 de zile

Altă propunere surprinzătoare arată că verificarea averii poate fi făcută de inspectorii ANI în doar 45 de zile de la data sesizării. Cu mențiunea ca numai cazurile excepționale să aibă o perioadă prelungită de cercetare cu alte 45 de zile.

„Prevederea este criticabilă în condițiile în care cei verificaţi au 30 de zile lucrătoare la dispoziție pentru a trimite un punct de vedere. În cel mai fericit caz, expertiza unui imobil durează două luni de zile. Cum să terminăm întreg dosarul în 45 de zile? Se urmăreşte prin asta ca ANI să nu mai verifice averile obţinute de funcţionari, mai relatează Radio Europa Liberă România. 

Venitul soțului sau soției să fie „la secret”

Magistraţii mai doresc ca venitul soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere să fie anonimizat.

Prin modificarea unui articol din legea ANI, la care se mai adaugă: „Se asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal şi a semnăturii declarantului, precum şi a datelor de identificare şi a veniturilor altor persoane fizice decât declarantul”, scrie în propunerea de modificare a legii.

Marii câştigători ai modificării legii

Acestă prevedere, dacă ar fi votată, o avantajează direct pe iniţiatoarea proiectului, judecătoarea Simona Marcu. Astfel, publicul nu ar mai afla că soţul ei, avocatul Gil Vasile, a câştigat anul trecut 435.121 de lei din avocatură. Tot Gil Vasile a fost plătit în 2015 de firma Tel Drum, creată de Liviu Dragnea, cu 15.200 de lei, potrivit TeleormanLeaks, dosar prezentat de jurnaliștii de investigații de la Rise Project.

O altă prevedere care o avantajează tot pe Savonea: „dacă persoana a cărei avere este evaluată este căsătorită ori dacă are copii în întreţinere, evaluarea se va extinde şi asupra averii soţului/soţiei, în situaţia în care nu s-a optat pentru regimul matrimonial al separaţiei de bunuri şi, după caz, asupra averii copiilor aflaţi în întreţinere.”

Lia Savonea ar fi făcut separaţie de bunuri. Astfel, dacă vor fi votate aceste modificări, investigaţia ANI privind averea lui Savonea rămâne fără obiect. În forma actuală, legea ANI nu vorbeşte despre vreo excepţie privind separarea de bunuri între soţi.

Prag ridicat la 10.000 de euro pentru verificarea unui funcționar 

O altă prevedere ridică pragul la 10.000 de euro sau echivalent în lei pentru care un funcţionar poate fi verificat de inspectorii ANI.

„Art. 18 - Prin diferenţe semnificative, în sensul prezentei legi, se înţelege diferenţa mai mare decât echivalentul a 20 de salarii medii brute pe economie între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă.” 2019 – salariul mediu brut pe economie fiind de 5.163 de lei”.

Surse din cadrul ANI au precizat, pentru Radio Europa Liberă România, că instituția verifică averea președintelui CSM, ca urmare a unei sesizări depuse de o persoană fizică.

Ce avere are Lia Savonea

Potrivit declarației de avere a președintei CSM, Savonea deține, împreună cu soțul său, șase terenuri, trei în județul Ilfov și trei în județul Alba, două autoturisme, dar și ceasuri și bijuterii în valoare de aproximativ 14.000 de euro. Potrivit documentului, soțul Liei Savonea a înstrăinătat în ultimul an mai multe imobile în valoare de 40.000 de euro și peste 1,4 milioane de lei. În ultimii doi ani, tranzacţiile imobiliare ale familiei Savonea sunt de circa 957.000 de euro. În anul 2018, Lia Savonea a declarat că a încasat 473.627 de lei din drepturile salariale de la CSM. Mihai Savonea, soțul său, a încasat 12.000 de lei de la cabinetul individual de avocatură.

Proiect ţinut la secret. CSM și Robert Cazanciuc au auzit de proiect, Ministerul Justiției a evitat un răspuns

Proiectul de modificare a Legii ANI a fost ţinut la secret. Modificările au fost transmise Ministerului Justiţiei şi Comisiei Juridice a Senatului. Prin adresa datată 23 august 2019, CSM susţine că propunerile transmise Comisiei juridice „nu reprezintă un act care produce efecte juridice prin el însuşi şi care nu are un caracter public”.

Nici Ministerul Justiţiei nu a anunțat aceste propuneri. 

Comisia Juridică a Senatului a comunicat că nu există niciun proiect de lege privind modificarea legii de funcţionare a ANI.

CSM a auzit de noua lege. Fostul preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, a admis că s-ar fi discutat ceva pe această temă.

„Eu am dorit simplificarea modului de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese. De acestă iniţiativă a auzit CSM-ul, care a întrebat instanţele de judecată cum ar trebui depuse şi completate. Am primit propunerile lor, dar nu le pot face publice, deoarece nu am depus încă iniţiativa legislativă”, a declarat Robert Cazanciuc pentru Radio Europa Liberă, fără să precizeze de unde a auzit CSM de iniţiativa sa.

Propunerile din partea instanţelor au fost discutate într-o Comisie a CSM şi au fost aprobate, în ciuda opoziţiei câtorva judecători. Potrivit legii, aceste modificări aduse trebuie discutate în plenul CSM, care ar fi trebuit să sesizeze Ministerul Justiţiei cu oportunitatea modificării unei legi. Propunerile au fost discutate doar în Comisie şi lucrarea a fost înaintată Comisiei juridice direct, prin preşedintele CSM, mai susțin jurnaliștii de la Radio Europa Liberă.