Înălțarea Sfintei Cruci. Datini și obiceiuri de Ziua Crucii. Ce nu ai voie să faci în această zi

Înălțarea Sfintei Cruci. Datini și obiceiuri de Ziua Crucii. Ce nu ai voie să faci în această zi
Înălțarea Sfintei Cruci. Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creștine, aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată și data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei, în Capitală fiind organizată cu această ocazie o procesiune.
Înălțarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este singura cu post aspru și rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox și greco-catolic), cât și în cel latin.
vestește sfârșitul verii și începutul toamneiSpre deosebire de alte sărbători, Înălțarea Sfintei Cruci se cinstește cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morții și păcatului.
Înălțarea Sfintei Cruci marchează și două evenimente solemne: Aflarea Crucii și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, și aducerea Sfintei Cruci de la perși, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a așezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înălțarea Sfintei Cruci. Aceeași sărbătoare amintește de un moment semnificativ din viața Sfinților Împărați Constantin și Elena. În ajunul luptei cu Maxențiu, un dușman al creștinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripția "Prin acest semn vei invinge". Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus și două ale tâlharilor uciși odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a așezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioșii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălțat-o să fie văzută de tot poporul și de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătorește acest eveniment, conform Mediafax.
Înălțarea Sfintei Cruci. Datini și obiceiuri de Ziua Crucii
Înălțarea Sfintei Cruci. Ziua de 14 septembrie este considerată și data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi și sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase și sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că șerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Înălțarea Sfintei Cruci. Potrivit altor tradiții, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele astfel sfințite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar și la farmecele de dragoste.
Înălțarea Sfintei Cruci. Busuiocul sfințit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, și la streșinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
Înălțarea Sfintei Cruci. Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfințit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Procesiune cu moaștele Sfântului Grigorie Dascălul și lemnul Sfintei Cruci
În București, pentru această sărbătoare, la biserica cu hramurile Înălțarea Sfintei Cruci și Sfântul Vasile sunt aduse moaștele moaștele Sfântului Grigorie Dascălul, de la Mănăstirea Căldărușani - Ilfov
Înălțarea Sfintei Cruci. Tradiționalul pelerinaj intitulat Calea Sfintei Cruci - Scară către cer este organizat duminică seara, pe Calea Victoriei din Capitală. Evenimentul este prilejuit de sărbătorirea celui de-al doilea hram al Bisericii Sfântul Vasile - Victoria, închinat Înălțării Sfintei Cruci.
Înălțarea Sfintei Cruci. "Cu voia lui Dumnezeu, având binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Biserica «Sfântul Vasile - Victoria» organizează și anul acesta, la 13 septembrie, alături de Slujba Privegherii pentru hramul «Înălțarea Sfintei Cruci», și Procesiunea «Calea Sfintei Cruci, scară către cer». Duminică, la ora 15.00, vom primi delegația de la Mănăstirea Căldărușani ce va aduce, în cadrul procesiunii, și la biserica noastră moaștele Sfântului Grigorie Dascălul. De asemenea, la ora 16.00 vom începe Slujba Vecerniei Mari, a Litiei și Acatistul Sfintei Cruci. La ora 19.00 vom începe procesiunea pe Calea Victoriei", a declarat părintele paroh Cristian Trandafir, de la Biserica Sfântul Vasile - Victoria.
Înălțarea Sfintei Cruci. "După ce vom înconjura un mic parc vizavi de Academia Română, ne vom așeza în fața unei scene de amploare, acolo unde Preasfințitul Părinte Timotei, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va rosti un cuvânt. Apoi se va susține un concert de muzică bizantină", a mai spus părintele Cristian Trandafir.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























