„Aderarea la euro ar putea fi o temă de bază la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă de acord, cum au făcut-o pentru aderarea la UE”, a spus Bolojan, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor germani privind întârzierea României față de Bulgaria în acest proces.
Șeful Guvernului a explicat că diferența dintre cele două state ține de disciplina bugetară.
„România a avut niște deficite foarte mari, acest tip de problemă nu este pe agendă acum. Ținta de deficit este de 6,2% în acest an și ne-am angajat să reducem la 3% până în 2030”, a precizat Bolojan.
Bulgaria a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2026, devenind cel de-al 21-lea stat membru al Uniunii care adoptă moneda unică europeană.
Pe de altă parte, economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a afirmat marți că România îndeplinea încă din 2015 criteriile de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro.
Lazea a explicat că România ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro dacă și-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Economistul a adăugat că guvernele care s-au succedat au preferat o creștere economică rapidă, cu prețul dezechilibrelor macroeconomice.
Potrivit acestuia, România a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, dar și cele mai ridicate niveluri ale inflației, deficitului bugetar și dezechilibrului de cont curent, factori care au amânat momentul trecerii la moneda unică.
