Actual· 4 min citire

Germanii recunosc fără ocolișuri: românii țin în viață fermele de sparanghel. „Fără ei, recolta ar rămâne pe câmp”

18 mai 2026, 16:38
Actualizat: 18 mai 2026, 16:39
Foto: Profimedia

Foto: Profimedia

Realitatea.NETArticol scris de Realitatea.NET
Sursă: mdr.de

În fiecare an, odată cu venirea primăverii, mii de români își fac bagajele și pleacă spre Germania pentru a lucra în fermele de sparanghel. Pentru mulți dintre ei, drumul spre Occident nu înseamnă confort sau o viață ușoară, ci luni întregi de muncă epuizantă, departe de familie și de casă.

În spatele legumelor considerate delicatese pe mesele germanilor se află însă o realitate dură: sacrificiul oamenilor veniți din Europa de Est și dependența agriculturii germane de acești muncitori sezonieri.

Fermierii germani admit deschis că fără români, polonezi și alți muncitori est-europeni, culturile de sparanghel ar avea probleme serioase. În multe ferme, lipsa forței de muncă ar însemna pur și simplu imposibilitatea recoltării.

Românul care își împarte viața între gospodărie și câmpurile din Germania

La 57 de ani, Vasile Zaharia trăiește între două lumi. O parte din an o petrece în România, unde are grijă de gospodărie, animale și terenurile sale, iar în fiecare primăvară pleacă în Germania pentru muncă sezonieră.

Destinația lui este landul Turingia, unde lucrează de mai mulți ani la o fermă de sparanghel. Pentru el, fiecare plecare vine cu un scop precis și cu planuri făcute încă înainte de întoarcerea acasă.

„De fiecare dată când mă întorc din Germania, am deja un plan pentru ce fac cu banii: renovez casa sau anexele, pun garduri noi. Mi-am extins și mica fermă. Pot spune că viața mea s-a îmbunătățit clar de când merg regulat în Germania”, a povestit românul, citat de MDR.

Veniturile obținute în străinătate au devenit pentru el singura soluție prin care poate continua să investească în gospodăria familiei și să mențină un trai decent în România.

Fabrica s-a închis, iar Germania a devenit singura variantă

Povestea lui Vasile Zaharia este asemănătoare cu a multor români care au ajuns să muncească sezonier în afara țării.

Până la sfârșitul anilor ’90, acesta a lucrat într-o fabrică textilă din România. După ce unitatea s-a închis, opțiunile au devenit tot mai puține. Au urmat slujbe ocazionale în construcții și perioade dificile în care veniturile nu erau suficiente.

În cele din urmă, lipsa locurilor de muncă stabile l-a împins să caute soluții în străinătate.

„La noi se vinde tot străinilor, chiar și pădurile. Pentru noi aproape că nu mai există locuri de muncă. În Germania, Austria și Italia există industrie și fabrici. În regiunea noastră nu mai avem așa ceva. Pur și simplu nu mai producem nimic”, spune el.

Pentru mulți dintre cei care pleacă sezonier, Germania nu reprezintă neapărat un vis, ci mai degrabă o necesitate economică.

Fermierii germani spun direct: fără muncitorii din Est nu există sparanghel

La aproximativ 1.600 de kilometri de casă, în localitatea Kutzleben, Vasile Zaharia lucrează pe terenurile fermierului Jan Niclas Imholze.

Agricultorul german vorbește fără rețineri despre rolul decisiv pe care îl au muncitorii veniți din România și din alte state est-europene.

„Fără muncitori sezonieri nu există recoltă de sparanghel”, spune fermierul german.

Acesta explică faptul că dezvoltarea producției de sparanghel din Germania nu ar fi fost posibilă fără oamenii care vin an de an să muncească pe câmpuri.

Potrivit lui Imholze, fermele agricole depind într-o măsură uriașă de această forță de muncă.

„Cel mai important este să îi tratăm ca pe oameni: să le înțelegem nevoile, să îi plătim corect și să le oferim condiții bune de muncă și un mediu în care să se simtă bine”, a declarat proprietarul fermei.

Nepot crescut de bunici și telefoane zilnice către casă

Dincolo de salariile mai bune, munca sezonieră vine și cu un cost emoțional greu de suportat.

Familia lui Vasile Zaharia este împărțită între mai multe țări. Fiul și nora lui lucrează și ei în străinătate, iar nepotul lor, în vârstă de cinci ani, își petrece cea mai mare parte a timpului alături de bunici.

Doar că, odată cu încălzirea vremii și începutul sezonului agricol, bunicul pleacă din nou spre Germania pentru culesul sparanghelului.

În perioada petrecută în Turingia, Vasile vorbește zilnic la telefon cu cei rămași acasă. Aproximativ două luni stă în Germania, timp în care își face deja planuri pentru lucrările și investițiile pe care le va continua la gospodăria din România.

Germania găsește tot mai greu oameni dispuși să muncească pe câmp

Fermierii germani avertizează că situația devine tot mai complicată atunci când vine vorba despre găsirea muncitorilor sezonieri.

Creșterea salariilor în unele state din Europa de Est, în special în Polonia, a făcut ca munca agricolă din Germania să nu mai fie la fel de atractivă ca în urmă cu câțiva ani, notează MDR.

Chiar și așa, pentru numeroși români, plecarea rămâne singura variantă prin care își pot întreține familiile și gospodăriile.

„Fără bani e greu acasă, dar și aici fără familie este greu. Și atunci, ce să faci?”, spune Vasile Zaharia.

În fiecare sezon al sparanghelului, fermele germane nu recoltează doar legume considerate simbol al primăverii. În spatele fiecărei culturi stau mii de oameni plecați departe de familie, care acceptă luni întregi de muncă grea pentru a putea susține un trai mai bun acasă.

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual