Poluarea aerului îl costă pe un locuitor al unui oraș european aproximativ 1.250 de euro pe an în timp ce pentru un bucureștean costul este de peste 3.000 de euro, arată un raport al Alianței Europene pentru Sănătate Publică (EPHA), care cuantifică valoarea monetară a deceselor premature, a îngrijirilor medicale și a zilelor de muncă pierdute în 432 de orașe europene. În plus, românii pierd opt luni din viață din cauza poluării, mai mult cu două luni decât media din Uniunea Europeană.
În topul orașelor europene cu cele mai mari costuri provocate de poluare aerului, autorii studiului au pus pe primul loc Londra, cu costuri totale în valoare de 11,380 miliarde de euro, urmat de București cu 6,345 miliarde de euro și Berlin cu 5,237 miliarde de euro, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
"Trebuie menționat că există o diferență semnificativă în rândul orașelor: în București costurile totale se ridică la peste 3.000 de euro pe an, în timp ce în Santa Cruz de Tenerife din Spania costurile sunt mai mici de 400 de euro pe an. În multe orașe din Bulgaria, România și Polonia costurile sociale asociate cu sănătatea sunt cuprinse între 8 și 10% din venituri", mai susțin autorii raportului.
În medie, poluarea aerului de pe urma combustibililor fosili în 2018 l-a costat pe un locuitor al unui oraș european 1.250 de euro, adică echivalentul a 3,9% din venitul său anual.
Poluarea aerului în orașe este cauzată de factori multipli: transportul, încălzirea locuințelor sau activitățile industriale și agricole. Deși este dificil să se evalueze cu exactitate ponderea fiecărui factor, raportul a analizat cu precădere influența transportului și a estimat că o creștere cu 1% a numărului de mașini dintr-un oraș crește costurile sociale cu aproape 0.5%.
În Top 3 orașe din România la capitolul pierderi din cauza poluării, prezentat în raport, Bucureștiul este pe primul loc, cu 6,34 de miliarde de euro cheltuiți pe problemele cu poluarea, urmat la mare distanță de Timișoara, cu peste 542 de milioane de euro și Brașov, cu aproape 496 de milioane de euro. În principalele orașe românești afectate, particulele fine PM2.5 și PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot , în special din cauza mașinilor vechi și cele diesel.
În Topul poluării cu dioxid de azot (NO2), România ocupă trei poziții din primele cinci la nivel european. București, Cluj-Napoca și Brașov se află printre cele mai poluate orașe europene cu dioxidul de azot, gaz brun-roșcat cu miros puternic și înecăcios, clasificat drept cancerigen de mare risc de Organizația Mondială a Sănătății.
Mai multe detalii pentru orașele din România afectate de poluare pot fi urmărite pe site-ul cleanair4health.eu (la pag. 78 din raport). Orașele românești incluse în acest studiu sunt: București, Timișoara, Brașov, Cluj, Iași, Ploiești, Craiova, Oradea, Arad, Galați, Pitești, Baia-Mare, Botoșani, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Satu Mare, Călărași, Giurgiu, Focșani, Alba Iulia și Bistrița.
România se află în infringement pentru poluarea aerului și neînchiderea gropilor ilegale de gunoi. În luna mai acest an, Comisia Europeana a atenționat România în legătură cu rezolvarea problemelor legate de poluarea aerului. Comisia a trimis o scrisoare prin care țara noastră mai era păsuită patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficiențelor cu privire la calitatea aerului.
În plus, românii pierd opt luni din viață din cauza poluării, peste media din Uniunea Europeană, care este de 5,7 luni, potrivit unui studiu publicat în noiembrie 2019. Calculul este făcut de oameni de știință din toată lumea, într-un raport care evaluează impactul schimbărilor climatice și al poluării asupra sănătății. Românii, alături de maghiari și polonezi, sunt cei mai afectați dintre europeni de particulele nocive din aer.
Cel mai mare nivel de poluare înregistrat în acest an în Capitală a fost la începutul lunii martie, exact la începutul declanșării epidemiei de coronavirus în România. Din seara zilei de 1 martie și dimineața de 2 martie a fost raportat un nivel de poluare excesiv în București. Astfel, la stația de lângă Lacul Morii, erau raportate depășiri de 754% peste limita maxim admisă pentru PM2,5 - adică de 189 de micrograme pe metrul cub - față de limita de 25 µg/m³ admisă de Organizația Mondială a Sănătății.
Bucureștenii s-au plâns atunci de un puternic miros de fum, în mai multe zone, semn că poluarea provine de la arderi, fie de la gropile de gunoi, fie unele foarte puternice din jurul orașului. Din noiembrie anul trecut, în București au fost în mod frecvent depășiri foarte mari ale nivelului de poluare noaptea și în weekend, când traficul este mai scăzut.
Poluarea aerului este responsabilă pentru decesul prematur a 480.000 de persoane în Europa, potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), bilanț care ar putea fi subestimat.
Conform acestui raport, realizat de firma CE Delft pentru Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), un ONG cu sediul la Bruxelles, poluarea îi costă pe locuitorii orașelor europene peste 166 miliarde de euro în fiecare an.
Analiza a vizat cei trei poluanți principali ai aerului, particulele, dioxidul de azot și ozonul, precum și costurile sociale, adică costurile directe legate cu îngrijirile medicale și indirecte precum reducerea speranței de viață sau maladiile precum bronșitele cronice grave.
