Actual· 6 min citire

Un nou virus lovește economia "care duduie": Firmele mari cad una după alta

Un nou virus lovește economia "care duduie": Firmele mari cad una după alta

Un nou virus lovește economia "care duduie": Firmele mari cad una după alta

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 1 sept. 2015, 10:11

Insolvența face ravagii în rândul firmelor mari, cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro: numărul acestora a crescut în 2015 cu 13% raportat la aceeași perioada a anului trecut. Situația din România e de 4 ori mai mare decât media în plan regional.

Deși în statistici numărul cazurilor de insolvență este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situație alarmantă – tot mai multe firme cu afaceri de peste 1 milion de euro își declară incapacitatea de plată, arată o analiză realizată de KeysFin.

De asemenea, economia românească conduce, detașat, în topul insolvențelor în Europa de Est. Datele statistice ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvențelor.

Sunt mulți oameni de afaceri care, vorba populară, „fug ca dracul de tămâie" de firmele în incapacitate de plată. Se tem că vor fi atrași la rândul lor în hora insolvențelor, iar cum mulți dintre ei nu și-au pus deoparte „bani albi pentru zile negre", preferă să rupă orice legătură cu cei contaminați de acest "virus".

O situație des întâlnită în economia românescă și mai puțin în alte țări. Motivele? Potrivit experților de la KeysFin, această situație ține de cultura de business deficitară a celor care fac afaceri.

„Percepția generală în România este că insolvența este pasul sigur către faliment, ceea ce este complet falsă. Dovadă că numărul reorganizărilor de succes din România, deși încă mic, este în continuă creștere, iar conceptul de acordare a unei noi șanse debitorului onest prin procedura insolvenței consacră rolul acesteia de „umbrelă" protectoare", afirmă analiștii KeysFin.

Peste 4.700 de societăți au intrat în insolvență în primele 6 luni, în scădere cu 55,98% comparativ cu aceeași perioadă din 2014, arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cel mai mare număr de companii intrate în insolvență, 1076, a fost înregistrat în municipiul București, în scădere cu 50,74%, în primele șase luni comparativ cu aceeași perioadă din 2014.

Pe următoarea poziție se situează județul Bihor, cu 303 companii în insolvență (-62,91%), Timiș cu 284 firme (-40,96%) și Maramureș cu 276 (+10,74%) - singurul județ în care numărul insolvențelor a crescut față de anul trecut.

Statistica mai arată că, din punct de vedere al riscului insolvențelor, cele mai sigure județe sunt Călărași, Harghita, Bistrița Năsăud, Botoșani, Sălaj și Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri.

Datele statistice arată promițător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvențelor.

Potrivit experților de la KeysFin, Codul insolventei a ridicat valoarea-prag a creantei si a dublat termenul după implinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile. Astfel că legislația a făcut o adevărată curățenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici.

Experții în insolvență ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece. Marea problemă este că a crescut numărul insolvențelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie.

„Scăderea incidenței procedurilor de insolvență se înregistrează, într-adevăr, în randul societăților comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depășește 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeași perioada a anului anterior (170 de societăți)", afirmă avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo.

Motivul? „Dacă IMM-urile au ajuns în insolvență în perioada 2010-2014, în principal din imposibilitatea de a-și asigura cash-flow-ul, societățile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadențări ale creditelor, perioade de grație sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeași perioadă. De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest „air-bag" financiar ar putea să își diminueze efectul", a mai spus expertul.

Potrivit statisticilor, media incidenței insolvenței în România este de 45 de cazuri la 1000 de firme active, de 4 ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detașat, topul insolvențelor în Europa de Est.

Una dintre cele mai importante funcții ale procedurii este aceea de asanare a mediului economic, astfel încât, după numărul mare de cazuri înregistrate în ultimul deceniu, tendința naturală este de stabilizare, spun experții.

În materie de riscuri pe termen mediu și lung, specialiștii au în vizor, în principal, firmele din domeniul construcțiilor.

„Ca efect al crizei economice, multe societăți din domeniul construcțiilor au ramas în patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achiziționate la un cost ridicat.Întreținerea acestor imobile implică costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuată pentru societățile care nu vor reuși să vândă aceste bunuri", a explicat Diana Deleanu.

Paradox economic. Insolvența poate fi un lucru bun!

Avocatul Diana Deleanu, de la Rovigo, spune că să faci afaceri cu firme în insolvență poate fi chiar un lucru bun, pentru că aceste companii sunt atent monitorizate pentru a face pași pozitivi spre relansarea afacerilor.

„Contrar percepției publice, este un raport comercial mult mai sigur decât cu o firmă (aparent) solvabilă. Dacă firma solvabilă are control deplin asupra deciziilor de a-și îndeplini obligațiile contractuale întocmai și la timp sau nu, societatea în insolvență se află sub un control strict și permanent al judecătorului sindic, creditorilor și practicianului în insolvență”, a precizat expertul.

Potrivit art. 85 din Codul Insolvenței, deschiderea procedurii insolvenței ridică debitorului dreptul de administrare (constând în dreptul de a-și conduce activitatea, a-și administra bunurile și a dispune de acestea) dacă nu și-a declarat intenția de reorganizare; iar în momentul deschiderii procedurii falimentului, dreptul de administrare încetează prin efectul legii.

Cum te protejezi în caz de insolvență?

Firmele aflate într-o relație de afaceri cu o societate comercială în insolvență au câteva metode pentru a se proteja și a evita orice probleme.

Acestea pot constitui, în primul rând, un cont escrow, care ca destinație păstrarea unei sume până la îndeplinirea unor condiții contractuale, ca garanție a utilizării sumelor pentrudestinația stabilită.

Pe de altă parte, pot fi constituite garanții, în special cele reale mobiliare și pot evita acceptarea biletelor la ordin sau a filelor CEC. Asta dacă există riscul ca sumele aferente acestora să nu mai poată fi încasate din lipsa de disponibilități în contul debitorului.

O altă măsură eficare vizează statuarea unei clauze contractuale de rezervă a dreptului de proprietate, s.a.m.d.

Informațiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societățile comerciale și PFA-urile active din România, comunicate la Ministerul Finanțelor.

KeysFin oferă servicii de business information și credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiției, la studii și analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piața românească.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual