Reprezentanții celor peste 300.000 de angajați din sistem avertizează că România a intrat pe o traiectorie periculoasă, unde austeritatea este deghizată în reformă, iar promisiunile electorale de „salarii decente” au fost înlocuite cu tăieri bugetare drastice.
Educația - „vulnerabilitate” de securitate națională
Sindicatele subliniază o contradicție flagrantă între discursul oficial și realitatea crudă a cifrelor. Deși Strategia națională de apărare a țării, adoptată chiar de Administrația Prezidențială în noiembrie 2025, definește educația drept o componentă esențială a securității naționale, deciziile financiare recente par să ignore complet acest statut. În loc de investiții pentru reziliență, sistemul se confruntă cu o subfinanțare cronică ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Mai grav, sindicatele acuză guvernul că transformă educația și cercetarea în „pretinse cauze ale deficitului bugetar”, ignorând faptul că tăierile actuale anulează ani de investiții și eforturi de modernizare.
Sindicatele, supărate că președintele, cu un trecut academic, acceptă situația precară e educației
Critica vizează direct trecutul academic al președintelui, sindicatele exprimându-și consternarea că un cercetător de carieră poate gira politici care condamnă țara la paradigma „muncii ieftine”. Documentul amintește că legile adoptate în 2023, care promiteau alocarea a 15% din cheltuielile bugetului public pentru educație, au rămas simple rânduri pe hârtie, aplicarea lor fiind amânată sine die. Această lipsă de predictibilitate financiară nu doar că blochează dezvoltarea unor sectoare industriale cu valoare adăugată, dar accelerează exodul tinerilor specialiști către universități străine, în condițiile în care posturile sunt blocate, iar granturile naționale lipsesc cu desăvârșire.
Universitățile, actori economici sufocați de restanțele PNRR
O problemă critică semnalată este cea a fondurilor PNRR destinate cercetării, pe care statul român refuză să le ramburseze universităților. În prezent, instituțiile de învățământ superior sunt nevoite să acopere din fonduri proprii salariile cercetătorilor și cheltuielile curente, un efort care le periclitează echilibrul financiar. Sindicaliștii avertizează că universitățile nu sunt doar centre de formare, ci piloni economici locali; subfinanțarea lor provoacă un efect de domino care afectează achizițiile, serviciile și consumul general. Lipsa acestor fonduri, în contextul în care multe proiecte se încheie în iulie 2026, riscă să compromită iremediabil credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Sindicatele cer abrogarea „măsurilor anti-educație”
Lista de solicitări adresată Executivului și Președinției este lungă și vizează restabilirea unei minime normalități. Sindicatele cer imperativ abrogarea măsurilor impuse prin Legea nr. 141/2025, care au dus la creșterea numărului de elevi în clase și la majorarea normei didactice, măsuri considerate de aceștia drept sabotaj la adresa calității actului de învățământ. Pe lângă deblocarea angajărilor și a soldurilor universitare, se solicită menținerea indemnizației de doctorat și o poziționare corectă a dascălilor în noua lege a salarizării. Mesajul sindical este clar: România nu poate fi simultan „codașa Europei la finanțare și fruntașă la performanță”, iar girarea primului buget al educației aflat în scădere față de anul anterior va rămâne o pată de neșters asupra actualei administrații.
